Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

A DOUA PARTE LA COMPLETAREA TRISTA A UNUI JURNAL LITERAR DIN 1949 sau PARTEA EUROPEANA SI CONTEMPORANA A LANTULUI LA CÂINE (1)

 

 Se comenteaza mult faptul  ca o doamna fost procuror si actual europarlamentar a luat apararea libertatii presei din propria ei tara, opunandu-se unei legi prin care o comisie a Parlamentului European ar fi dorit sa interzica infiltrarea redactiilor cu agenti ai serviciilor secrete. „Comisia pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (Comisia LIBE) a Parlamentului European a adoptat propunerea ActiveWatch privind introducerea unor masuri legislative care sa interzica la nivelul statelor membru ale UE infiltrarea in redactii a agentilor sub acoperire din serviciile de informatii... Initiativa ActiveWatch are la baza infiltrarea redactiei Jurnalul National, de catre ServiciuInl Roman de Informatii – caz devoalat de „cotidianul.ro”, in luna august 2012. Printre europarlamentarii romani membri ai Comisiei LIBE care au votat impotriva amendamentului se afla si doamna...” - anunta ActiveWatch, dand numele unei persoane bine cunoscute pentru eforturile de a gasi printre structurile Statului de Drept elemente prin care se pot reface anumite elemente de represiune la indemana unor tendinte totalitariste.

La varsta mea ii multumesc doamnei respective pentru taria care-i place... s-o aiba in reactiile parlamentar-europene, ajutandu-ma sa-mi amintesc de momente cand ii vedeam in Marea Adunare Nationala si alte foruri gen CPEX pe inaintasii care au facut-o procuror.

Pentru ca povestea cu agentii infiltrati e veche, facand parte din tristele amintiri pe care am inceput sa le public despre perioada cand spuneai „aoleu” la orice anunt privind imbunatatirea nivelului de trai sau largirea libertatilor democratiei socialiste.

Astfel imi amintesc de o sedinta la Uniunea Scriitorilor cand se infiera o proza denumita „Leul albastru”  apoi altele in care se infiera una denumita „Drumul cainelui”, sau  alta  denumitva „Ostinato”, urmate cu sanctiuni, excluderi si topiri de carti. Dar, in acelasi timp, sub dirijarea ideologica a unui secretar al Uniunii, poet care mai publica si astazi, se sugera discret o deschidere cam a la „dezghetul” de dupa Stalin: Cum ca „la partid s-ar agrea si  nu s-ar pedepsi publicarea unor versulete onirice”, facandu-i pe baieti sa dea navala intr-acolo. De ce? Pentru ca titlurile citate vorbeau cu vehementa realista despre niste racile ale regimului, riscand sa fie cautate si insusite de zeci si sute de mii de cititori, in vreme ce „deschiderea” modest onirica spre care politrucii ne impingeau cu generoasa diversiune, era o problema de  cateva zeci sau sute de exemplare consumate in suc propriu intre cateva elite ultraspecializate pe acest gen de literatura. Deci, nici un pericol public si, pe deasupra, anihilarea spiritului civic prin care protesteaza scriitorul vizionar.

Iar toata aceasta cenzura dura pe de o parte si demonstratie de ingaduinta ideologica, pe de alta, era practicata prin oameni care se pretindeau a fi din interiorul obstei noastre, adica din breasla, adica, chipurile „din aceeasi simtire profesionala” cum ar fi si agentii infiltrati astazi.

Pentru ca, de la o vreme, ajunsesera aproape cu totii sa fie „de-ai nostri”, publicand carti si fiind indelung laudati de critica literara, de la cel mai inalt secretar al C.C. si pana la modestul secretar de breasla de la Uniunea Scriitorilor, pe care mama europarlamentarei de astazi il invita la sezatori cu pionierii de ieri. Erau o gasca intreaga de baieti destepti care de abia asteptau sa le fie aprobata la partid cate o asemenea diversiune calcand in picioare literatura adevarata si publicandu-si „omagiile” lor. La ei ajungeau, mult doritele astazi de catre doamna fost procuror, pagini de corectura adica revista sau cartea trasa intr-un singur exemplar, care nu avea cum fi raspandit decat cu voie de la politie. Tirajul propriu zis, intra insa la tipar de abia dupa ce ei luau masuri de cenzurare a unor articole, de anihilare a unor autori, de avertizare a unor organe a caror interventie nu mai avea nevoie sa depaseasca stalinismul prin unele „deschideri ideologice” de natura lungirii lantului la caine cu doi centimetri.

Iar doamna cu taria (de caracter, bine-nteles) care baga strambe la o lege de drept european, ar dori, oare, repunerea in functiune a unor asemenea lanturi? Pai ar trebui sa-si evalueze mai intai partidul si mentorii, ca sa vada daca are un gard atat de puternic incat sa le lege pe toate.
(Va urma)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page