Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DIFERENTA DINTRE JURNALIST SI SCRIITOR





Cu ani in urma, cineva m-a intrebat cu un aer de superioritate, dupa o lansare de carte: „Chiar daca te-au dat afara de la ziar, tot mai scrii carti?" Am inteles imediat ca nu face diferenta dintre statutul de jurnalist si cel de scriitor. Apoi am observat ca nu numai acea persoana (mai mult sau mai putin de buna credinta sau snoaba, ori amandoua variantele) face confuzii in ceea ce priveste aceste doua profesii asemanatoare insa si foarte distincte intre ele.
Jurnalistii sunt profesionistii si oameni ai literelor care reprezinta populatia, facand dialogul continuu cu sistemul politic, respectiv cu cel public, avand ca obiectiv informatia exacta a populatiei si apararea: drepturilor si libertatilor cetatenilor, intereselor comune privind modul de administrare a banilor publici, a democratiei intr-o tara. Prin statutul lor, ziaristii sunt cei care nu au voie sa foloseasca figuri de stil precum metafora ori comparatia in materialele lor si nici un limbaj tehnic care sa nu fie inteles de populatie. Este interzisa fictiunea in orice material publicat, respectiv stire care, desi este o efemerida, ea trebuie sa oglindeasca istoria reala a acelui moment. Pe umerii jurnalistului apasa o responsabiliate uriasa, el trebuie sa fie scriitorul unei istorii exacte, fara niciun compromis cu eroarea. De asemenea trebuie sa respecte legile privind mass media, in totalitate, sa actioneze doar pe domeniul public, fara sa atinga viata privata a cuiva. Jurnalistul poate fi liber profesionist sau poate fi angajatul unei firme mass media, specializadu-se chiar in anumite domenii (invatamant, sanatate, justitie, cultura,etc.)
Cauzele pentru care jurnalistul este privit cu suspiciune si uneori chiar neagreat ar putea fi multiple. In primul rand el scoate la lumina tot ceea ce se ascunde dupa aparentele care uneori inseala, cerand transparenta totala privind activitatea sistemului politic si public. Teama de a nu se afla unele adevaruri ii fac pe unii sa se ascunda, sa aiba aversiune fata de mass media. Un alt motiv pentru care unii nu simpatizeaza bresla jurnalistilor ar fi lipsa de profesionism al unora care scriu dupa dictare politica, nestiind ca nu se poate sluji la doi stapani...
Populatia ar trebui sa constientizeze ca jurnalistii sunt reprezentanti ai poporului carura ii datoreaza fidelitate, sinceritate si efortul de a da informatiile necesare pentru a lua decizii bune si de a interveni cand se fac nedreptati. Opinia publica trebuie sa fie puternica, curajoasa si hotarata.
 Scriitorul este artist. Este omul literelor care in primul rand are un har si o chemare divina, la fel lupta pentru apararea intereselor publice si a drepturilor omului, putandu-se folosi in lucrarile sale de metafore, comparatii, fictiune pentru a sublinia unele fenomene negative din societate in vederea  eradicarii sau estomparii lor. Poate fi poet sau prozator, putandu-se exprima liber. El reprezinta constiinta unui popor. „Un scriitor e un om care exprima in scris cu o liminara sinceritate ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in viata, lui si celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neinsufletite", spunea Camil Petrescu.
Snobii si oamenii de rea credinta stiu ca pe jurmalist se pot razbuna usor intervenind sa fie dat afara de la institutia mass media, dar scriitorul, el este liber, scrie si ceea ce scrie ramane pentru veci de veci. Si efemerida (stirea de moment) ramane, undeva in arhive... Pe cand faceam unele cercetari pentru o  carte pe care am scris-o, m-am folosit cu succes de o stire care m-a edificat privind o nedreptate infaptuita cu secole in urma. Iata, deci, ce important este  ca redactorul sau reporterul sa consemneze cu exactitate derularea unui eveniment.
Atat jurnalistul cat si scriitorul trebuie sa apere valorile de baza ale societatii: cinstea, dreptatea adevarul. Fiind in slujba binelui vor fi mereu in opozitie cu raul. Ei trebuie sa-si aduca aportul si la educarea populatiei si schimbarea mentalitatilor nesanatoase, invatand cetatenii sa gandeasca si sa-si dezvolte cultura civica. „Natura omului arata ca a fost facut pentru a gandi, a se inchina si a muncii. Formarea unui om ganditor, imaginativ, visator, din brutul ce-l contine omul este una dintre cele mai urgente sarcini ale societatii... Orice institutie mare sau mica, faimoasa sau necunoscuta, care se dedica muncii necesare si dificile de a-i invata pe oameni sa gandeasca merita recunostinta intregii rase umane", spunea A. W. Tozer in cartea sa: "Ridicarea panzelor".

Promovarea adevarului este un lucru de baza in activitatea oamenilor de cultura dedicati condeiului. Adevarul este cel mai mare privilegiu si cea mai mare comoara pe care o poate poseda cineva. Dar nu e usor sa spui adevarul intr-o lume in care se "poarta" duplicitatea. De aceea s-ar putea sa-l coste pe jurnalist sau pe scriitor. "Adevarul este un patron atat de regal, incat ar trebui sa-l imbratisam fara sa tinem seama de consecinte. Mai degraba sa spunem : Acesta este adevarul. Dumnezeu sa ma ajute sa umblu in el, indiferent ce inseamna asta",a subliniat A.W. Tozer in cartea cu acelasi titlu.         

In mod categoric, ambele bresle au ca scop sa aduca o schimbare in bine in societate si asta ar trebui sa se intample. Inchei cu un citat de Nicolae Iorga : "Intelepciunea vietii e simpla: fa ca pe unde ai trecut tu, sa fie mai bine ca inainte".

Marina GLODICI
Cluj-Napoca
18 martie 2013

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page