Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Modificarea Stemei României este o datorie patriotica pentru românii ardeleni


 
Salut cu interes demersul de la Realitatea TV al jurnalistilor clujeni, prietenul Rares Bogdan si a profesorului meu de istorie de la UBB,  ziaristul  Ion Novacescu, de a se demara o dezbatere publica privind modificarea Stemei Romaniei. De altfel Ion Novacescu a explicat exhaustiv  pe site-ul sau www.novacescu.ro motivele acestei modificari: “Atunci, in 1923, mai mult din graba si din cauza tensiunilor politice generate de discuatrea Constitutiei, oficialii de la Bucuresti cand s-a ajuns pana acolo incat au fost aruncate grenade cu gaze in Parlament, oficialii de la Bucuresti au comandat fabricarea rapida a noii steme a Romaniei Mari, care trebuia mentionata in Constitutie si adoptata odata cu aceasta. In mod uimitor, nu s-a gasit niciun specialist roman in heraldica, fiind desemnat sa faca noua stema heraldistul Keöpeczi Sebestyén József din Cluj. Acesta a inserat in stema Romaniei Mari simbolurile heraldice ale Moldovei (vezi stema oficiala in foto 1 si 2), reprezentata, in dreapta sus, prin capul de bour, prin soare si semiluna. Langa, in stanga sus, este stema tarii Romanesti, cu Acvila imperiala bizantina, care sine crucea in cioc, avand alaturi semiluna si soare. In stanga jos, este stema oficiala a Banatului integral, cu leul Banatului si podul peste Dunare al lui Apolodor. La mijloc este stema Dobrogei, reprezentata prin cei doi delfini iar in dreapta jos este stema Transilvaniei. Cand a venit vorba sa reprezinte Transilvania, Keöpeczi Sebestyén József a copiat stema Ardealului din stema oficiala a Ungariei Mari, plasand-o in acelasi spatiu pe stema oficiala a Romaniei Mari, pentru a sugera, probabil, doar transferul unei provincii de la o tara la alta. (vezi foto 3) Aceasta stema are in partea de jos simbolul sasesc al celor sapte turnuri, adica a celor sapte orase ridicate de sasi si svabii din Transilvania iar sus sunt cele doua simboluri maghiare si secuiesti. Primul simbol este “pasarea Turul” (Turul madár), pe fond albastru, avand deasupra soarele si semiluna. Mai precizam ca pasarea Turul este simbolul mitic al maghiarilor, in legenda fondatoare a acestui popor precizandu-se ca aceasta pasare a condus triburile maghiare din stepele Muntilor Altai pana in Europa, in Campia Panonica. Asa cum releva si Rares Bogdan, copii maghiari sunt crescuti in cultul acestei pasari mitice, inclusiv prin desenele animate pe care TV maghiare le difuzeaza.”

Aceasta dezbatere, din motivele sus-mentionate, a mai fost demarata de fostul primar Gheorge Funar in anul 2002, cand se punea problema modificarii Constitutiei din 2003 in vederea integrarii in UE. Din pacate Transilvania romaneasca nu este reprezentata in stema oficiala a tarii, ci numai nobilimea maghiara, patriciatul sasesc si granicerii secui. Stema Transilvaniei cuprinde: scut impar?it in doua campuri: in campul superior era o jumatate de acvila, cu zborul desfacut, ie?ind din linia de demarca?ie, iar in campul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen (“?apte ceta?i”), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestata din secolul al XVI-lea. In stema aprobata prin Constitutia din 1992 romanii ardeleni nu exista. Atunci Antonie Iorgovan, parintele Constitutiei a preluat stema din 1923 fara coroana regala. El nu a dorit sa-l supere pe presedintele Ion Iliescu care primise sprijinul liderilor maghiari si al serviciilor secrete maghiare pentru lovitura de stat din 1989 si asasinarea lui Nicolae Ceausescu. Stema a ramas asa pana astazi conform art. 1 din Constitutie: “Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic(…) d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut taiat de un brau rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra (tur) cu ciocul de aur, iesind din braul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stanga; in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii, crenelate, dispuse pe doua randuri, patru si trei.”

In urmatoarele luni presedintele Comisiei de Revizuire a Constitutiei este liderul PNL Crin Antonescu si conform imputernicirilor legale poate propune pentru noua lege organica a statului ca Stema Romaniei, in cartierul dedicat Transilvaniei, sa fie modificata prin introducerea unui simbol al romanilor ardeleni. Acesta poate fi legat de capitala dacilor Sarmisegetuza din Transilvania, prin inserarea steagului lui Burbista si Decebal – Lupul Dacic. Mai poate fi opinca motilor lui Horea si Avramut, soarele in forma de cruce de pe portile maramuresene sau, de ce nu, Monumentul Memorandistilor din Cluj-Napoca. Romanii ardeleni nu mai trebuie sa fie eliminati din reprezentarea istoriei Transilvaniei de pe stema statului roman.

Ionut Tene
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page