Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ANTIDISCURS. ANTIDICTIONAR. ANTIDEFINITIE.



Marea libertate a fiintei umane este ALEGEREA. Libertatea de ALEGERE, de decizie, nu se supune nici unei privatiuni prin forta. Ceea ce in mod obisnuit se numeste DICTATURA, se refera la oprimarea LIBERTATII de MANIFESTARE si nu se poate aplica la LIBERTATEA de ALEGERE. In privinta MANIFESTARII exista legi de reglementare a comportamentului in comun, care urmeaza sa fie respectate pentru supravietuire. In cadrul existentei - LIBERTATEA de ALEGERE -, cuprinde LEGEA (din a -LEGE -re), ca propunere cu sfat in domeniul DECIZIEI si acordul sau restrictia in domeniul manifestarii. Educatia in alegere este forma ideala -singura de altfel- pentru existenta in continuare. In marile si multele cautari de solutii de rezolvare ale crizelor de tot felul care bantuie existenta zilelor noastre, s-a ajuns nu intamplator, dar cumva vrand nevrand, - ca urmare -, la formarea unui partid - nu stiu daca politic, dar oricum filozofico religios, deocamdata desigur, de dimensiuni si forte reduse, totusi cu inscriere oficiala si preluat de media, numit "Partidul celor ZECE Porunci". Se zice ca el a aparut pe undeva prin spatiul rusesc al lumii. Daca nu de dragul iubirii si ascultarii de Dumnezeu macar din motive pragmatice acestei biete vietuiri pe pamant, statisticienii au ajuns la concluzia ca urmand fie si numai cateva din Poruncile Divine cum ar fi "sa nu ucizi", "sa nu furi", lumea ar putea iesi din criza in care se afla. Inclinam sa credem ca statisticile sunt corecte avand in vedere la cat se ucide pe lume si la cat se fura ca tribunalele nu mai prididesc, desi chiar in urma presupusei implementari iesirea din criza ar fi doar in parte si temporara. Sa fie insa o intamplare ca astfel de lucruri se discuta la nivel planetar? Sa fie o intamplare doar in vacarmul intamplarilor de pe lume, cele petrecute aceste zile la Vatican? Sa fie o intamplare de conduita ca alti mai mari ai lumii nu se grabesc sa demisioneze ca papa, ci se lipesc de functii cu riscul neputintei de a se mai dezlipi vreodata decat prin abandonare sau scoatere? Dar lumea lumii dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoriei?
In aceste ultime convulsii ale istoriei lumii se pune intrebarea din ce in ce mai acut de catre multi daca Dumnezeu exista sau nu, gasind necompatibila existenta Sa cu ceea ce se petrece pe pamant. O alta parte din oameni, neputand nega complet existenta Sa, se intreaba daca El mai este prezent aici sau daca nu cumva lumea noastra este o micime de existenta abandonata de catre El. Acest lucru nu poate fi decat ANTIDISCURS, ANTIDICTIONAR, ANTIDEFINITIE. Un ecou parca vine pana la noi in aceasta ocazie dinspre Descartes, un strop din discursul sau vehiculat prin istorie pana azi "macar odata in viata sa te indoiesti de orice" dupa care nu ne putem intreba decat "chiar si de Dumnezeu"? Libertate este deplina de ales acest lucru. E si real? E si adevarat? E si intelept?
ANTIDISCURS - sa spunem ca Dumnezeu NU ESTE si noi SUNTEM.  Daca SUNTEM, cum de suntem? De ce suntem? Sa admitem ca exista Dumnezeu si fara sa-I vedem manifestarile. Dar Ii putem vedea manifestarile fara ca El sa existe? Poate sa existe El fara noi, dar odata ce noi existam se poate ca El sa nu existe? Nu este ANTIDEFINITIE? De spus ca Dumnezeu LIPSESTE de undeva, candva inseamna ANTIDICTIONAR. El poate fi prezent ALTCUMVA, dar nu ABSENT. El este PREZENTA insasi. Tema ANTIDISCURS "s-a intamplat sa existam", ar insemna stupiditatea de a admite ca ORDINEA este produsul neconstient al DEZORDINEI. Fizic imposibil. Filozofic stupid.
Dezordinea nu se autoface.  Cineva o face. Ea este stricarea ORDINEI pe care ALTCINEVA a facut-o. DISCURSUL este tinut, DICTIONARUL este facut, DEFINITIA este data. Trebuie doar pastrate si promovate. Asa este existenta si cine este altfel este impotriva ei, adica impotriva lui insusi.
Sa presupunem, - desi nu ar merita nici macar a fi presupus -, ca marile evenimente de pe lume sunt intamplari, sau academic mai presupus, coincidente. Din aceasta presupunere omeneste vorbind, cu atat mai mult spiritual, ar lipsi DISCURSUL, DICTIONARUL si DEFINITIA. De fapt ar lipsi esentialul. Desi este cu atat mai PREZENT, Dumnezeu ar fi socotit ABSENT, adica ar fi cea mai gresita si mai falsa ipostaza.  Oamenii se nasc si mor la intamplare, popoarele au istorie in neoranduiala, razboaie, culmi pentruca sunt prapastii, destepti pentru ca sunt prosti, harababura si in cele din urma babilonie globala.  In acest peisaj, oamenilor - oameni -, care isi aduc aminte ca sunt facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, chiar ca li se face dor de ordine si de frumusetile ei. Nu PREZENT ca si cum Domnul Dumnezeu ar face parte prin implicatie in relele de pe lume, ci PREZENT ca sa le puna capat prin pretul care a fost platit in Fiul Sau rastignit. Acolo unde doare si unde ar fi putut sa doara vesnic, El este PREZENT pentru a vindeca pe totdeauna. El este PREZENT in Universul intreg, dar mai ales aici la noi, pentru a alunga si ultima durere pe foarte curand. Ciudatele evenimente avalansa de neinteles, sunt marile semne de apogeu al implinirii planurilor Sale. Ele inseamna si DISCURSUL si DICTIONARUL si DEFINITIA existentei vesnice.

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page