Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

OBRAZNICIILE AUTONOMISTE AU DEPASIT ORICE LIMITA!


 Luni seara, in centrul municipiului Miercurea Ciuc, in cadrul unei ceremonii PCM-iste (Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania), autorizata de primarul UDMR al orasului, si la care au participat aproximativ 400 de persoane, a fost inaltat, din nou, asa-zisul steag secuiesc. De ce "asa-zisul” steag secuiesc? Fiindca este tot "asa-zis” ca si "Tinutul Secuiesc”, pe care Kelemen Hunor il compara, nici mai mult, nici mai putin, cu... Tara Moldovei, iar flamura autonomista cu... steagul marelui Stefan de pe Cetatea Neamtului! Obraznicia ungureasca a depasit orice limita! "Cand a fost Tinutul Secuiesc «tara», ca Tara Moldovei? – se intreaba, pe buna dreptate, istoricul Vasile Lechintan. – Niciodata! Niciodata n-au avut secuii un steag ca insemn al statului, n-au avut statul lor! Scaunele secuiesti au fost simple unitati administrativteritoriale, cum sunt judetele, cum au fost comitatele ori scaunele sasesti. (...) Mult timp, secuii au fost condusi de comiti romani, incepand cu anul 1390, odata cu numirea in calitatea de comiti a lui Balc si Drag (care erau si voievozi ai Maramuresului). Si guvernatorul Ioan de Hunedoara, si boierul fagarasean Stefan Mailat (ajuns, mai tarziu, principe al Transilvaniei) au fost comiti ai secuilor.” Aflam de la Radio Cluj (Camelia Veltan) ca, desi prefectura judetului Harghita a solicitat tuturor autoritatilor, la inceputul acestui an, sa respecte legea in vigoare privind arborarea drapelelor pe institutiile de stat, in ciuda acestei dispozitii, niciuna dintre primariile care au primit circulara nu s-a conformat! In urma cu doua saptamani, primarul comunei Madaras a fost amendat cu 4.000 de lei pentru incalcarea acestei legi. Steagul neoficial al Ungariei si cel secuiesc continua sa fie arborate pe institutia pe care o conduce. "Errare humanum est, perseverare diabolicum” (A gresi e omeneste, a persevera e diabolic). In concluzie, in TARA ROMANILOR, legile sunt prea blande!

MARIANA CRISTESCU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page