Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

COMPLETARE TRISTA LA UN JURNAL DIN 1949 ; CRITICA DE DIRECTIE A LAMURIRII SI DUMIRIRII (7)

Corneliu Leu


In memoria  generatiei de confrati mai mari, cea a lui  Mihu Dragomir,  Dimitrie Stelaru, Neculai Tautu, George Dan,Tudor Musatescu, Geo Dumitrescu, Radu Boureanu, Ghita Dinu, Lucian Grigoresccu, Ion Vlad, Spiru Chintila, Petru Dumitriu, Gellu Naum, Laurentiu Fulga, Sasa Pana, Radu Tudoran, Alexandru Balaci, Mati Aslan, Eugen Schileru, Nicolae Margeanu, Nicolae Crisan, Nicolae Jianu, Mircea Marc, de la care am apucat sa invat ceva din lupta cu poncifele vremii.
Se mai intamplau si din astea dar, cum am spus mai inainte, printr-o asemenea navala de traduceri (al carei stil, nu cantitate, s-a pierdut astazi prin reinstaurarea comercialului care, simplificand cat poate sau urmarind doar vandabilitatea, poate cadea in subcultural), am ajuns la acele superbe opere de inceput ale unor scriitori sovietici declarati a fi la moda prin sustinerea de partid a altor opere. Prin asta puteam studia exact modul in care ei decazusera spre conformism, tocmai pentru ca partidul, prin criticii de serviciu, le sustinea conformismul si nu neaparat opera. Si multa vreme nu-i intelegeam, nu acceptam abandonul nici la Solohov, nici la Leonov, nici la Fadeeev, nici la Fedin; ii catalogam in categoria micilor talente care izbucnesc odata iar apoi dezamagesc. Pana cand mi-am dat seama ca nu era vorba de asa ceva, fiindca nu se-ntampla cu unul sau cu altul. Ci cu o intreaga generatie, daca nu chiar doua, intr-o tara mare, cu o limba de mare circulatie si cu public devorator de literatura, deschis catre sute si chiar mii de scriitori.
Asta era drama, pe care n-am putut-o intelege ca lumea decat dupa ce, prin propria experienta a generatiei mele, pe propria-mi piele si in propriul meu dezavantaj, mi-am dat seama cum arata cu adevarat structura actiunii de critica-control-supraveghere si limitare estetica la factorul impus prin instrumentare ideologica sau chiar politieneaasca. Cel care, preluat si la noi, ne-a marcat definitiv relatiile cu critica literara. Pentru ca se desfasura compromitand total actul in sine al criticii literare si artistice, asa cum evoluase el de la Boileau, Sainte-Beuve, Hippolyte Taine, Brunettiere pana, geograficeste, la  Cernasevski si Dobroliubov; de  la De Sanctis  la Benedetto Croce, la Brandes, la Bachelard, la Alberes, Robert Escarpit, Albert Beguin si Barthes cu nouvelle critique, sau la noi, in perioada de inflorire a libertatilor de creatie, de la Maiorescu la Calinescu. Si, compromitand actul critic ce condusese candva pana la superba arta a literaturilor comparate si a aparatelor critice cu care se puteau studia acestea, l-a facut sa decada in servilism ideologic sau chiar politienesc. Iar, pe langa o asemenea calamitate, compromitand o literatura intreaga prin atacurile consecvente la care o supunea.
Am inteles pe pielea mea si a cafenelei literare bucurestene care, oricat de spiritual-palavragie ar fi fost, se simtea din ce in ce mai atacata de acest joc. Dar am inteles si drama lor, a acelor suflete slave mult mai contorsionate, mai haotice si mai incapabile de miticism, care au tacut gemand doar pe dinauntrul fiintei lor sub o asemenea cizma mult mai razboinica la ei, mult mai distructiva cu intelegerea omului de catre om, cu mult mai multa Siberie-n suflet si-n temeri. Atat de multa, incat nu s-au putut consola indeajuns cu bogatia Premiilor Stalin care li s-au dat si, pana la urma, tot la pistolul de sinucigas al lui Maiakovski au apelat, ca Fadeev; sau la autoizolarea in sila fata de cele literare, ca Solohov; ca sa nu mai vorbim de Pasternak sau Bulgakov!
Pana atunci, din ce citisem, ii catalogam cum imi venise mie la indemana: Urmasi ai diverselor miscari avangardiste sau preavangardiste de la inceputul secolului, care sperau ca revolutia din octombrie, pe care o numeau mare si socialista, va intelege si spiritul lor revolutionar in materie de simbolism, cubism, erotism, exotism, imaginism, futurism, serapionism, akmeism, poputcikism, constructivism si chiar realism, dar nu socialist, ci oktiabrism, cerand o revolutie continua cum nu mai convenea celor ajunsi la putere. Sau martori sensibili ai entuziasmelor si atrocitatilor deveniti redutabili cronicari ai haosului postrevolutiei cu intregul razboi civil, dar amutind cand n-au mai gasit aceleasi resurse in apasarea cu care se instala birocratia sovietica; sau altii, dispusi sa minta si sa tot caute in jegul spiritual al acesteia chipul omului nou; sau provincialii, regionalistii demodat-pitoresti, consolati cu inalte titluri ale republicilor in limbile carora scriau; sau generatia de dupa dezghet, care corespunde oarecum generatiei mele... Dar acum nu-mi mai permiteam o asemenea catalogare superficiala, punandu-mi intrebarea dramatica despre ce s-o fi petrecut in sufletul fiecaruia, fie el entuziast sau proletcultist; rafinat in exercitiile de inceput ale literaturii adevarate sau macar cunoscator de literatura sperand sa depaseasca faza „de serviciu” careia ii platea tributul; sau tineri increzatori, cu aripile frante de malaxorul acesta in care critica nou inventata omogeniza totul intr-un cenusiu penibil. Ma intrebam ce s-o fi petrecut in sufletele lor, dandu-mi seama ce se petrecea in sufletele noastre. Si deveneam mult mai circumspect citindu-le asa zisele studii de critica literara care aveau cel mult efectul despre care am vorbit la cartea lui Boris Kedrov; fiindca la o tara atat de mare tinuta cat mai strans intr-o manusa de fier, diversitatea criticii literare se topea intr-o formula de caz pe puncte obligatorii, care nu faceau analiza literara ci trasau literaturii sarcini obligatorii.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page