Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Secuii nu sunt unguri!


 
Cand m-am intors din Germania cu cursa de Hamburg, in spatele meu stateau patru tineri cu mustata, care vorbeau o limba ciudata. Initial am crezut ca sunt slovaci, dar nici limba slava nu mi se parea graiul lor. L-a un moment dat am observat ca intelegeau ce vorbeam cu vecinul de scaun din autocar. Asa ca m-am intors si i-am intrebat franc, ce limba vorbesc. S-au uitat la mine si mi-au spus: – Maghiara secuiasca! Noi, suntem din Covasna! Le-am spus ca limba lor difera de maghiara vorbita la Cluj-Napoca. si mi-au raspuns ca da, pentru ca ei sunt de la tara si vorbesc o limba maghiara populara, adica secuiasca cu multe regionalisme si cuvinte vechi de la inceputul evului mediu. Un IT-ist roman din Brano a inceput sa-mi spuna ca secuiasca e comparativ diferita de maghiara, ca si scotiana de engleza de la firma lui multinationala HP Cehia. Acolo englezii si scotienii vorbeau doua dialecte diferite in firma, pentru ca limba din nord mai are ramasite lexicale galice cum au secuii cele turanice si romanesti fata de limba maghiara.
Nu am inteles niciodata de ce secuii in ultima suta de ani nu si-au afirmat identitatea lor nationala si culturala specifica fata de unguri si au acceptat umilirea prin maghiarizare. Ei au devenit portavocea intereselor Ungariei si maghiarilor, desi sunt un popor cu o identitate si traditie istorica separata. Secuii au fost un trib aliat cu maghiarii cand au venit in Transilvania si s-au asezat la inceput in Bihor si Hunedoara ca si granicieri in secolul XII. Ei si-au construit prisaci din lemn si palisade. Cand cucerirea maghiara s-a extins in Ardeal ei au fost asezati pe linia Carpatilor Orientali in sud-estul Transilvaniei. Aici si-au construit cetati si targuri si s-au amestecat cu populatia romaneasca. Ei au fost mandri granicieri si iubitori de libertate. Pentru ca aparau granitele Ardealului erau scutiti de impozite. Din aceasta cauza au intrat deseori in conflicte armate cu nobilimea maghiara care dorea sa-i supuna. Nu de putine ori s-au aliat secuii cu domnii Moldovei si tarii Romanesti impotriva abuzurilor nobilimii maghiare. Secuii l-au dat pe tradatorul Petru Aron pe mana lui stefan cel Mare. Secuii lui Moise Secuiul au luptat alaturi de Mihai Viteazul impotriva nobililor maghiari si a turcilor la 1599-1600. Secuii au fost aliati mandri cu romanii si frati in luptele impotriva turcilor si maghiarilor. Din pacate, in ultima suta de ani secuii au fost accelerat maghiarizati prin biserica si politica. Ei au devenit azi umbrele palide acoperite de interesele conducatorilor maghiarimii din UDMR si PCM. La ultimul recensamant s-au declarat numai 500 de secui, desi ei vorbesc o limba diferita de cea maghiara, un dialect al acestei limbi, de fapt cu elemente de lexic turanice si romanesti. Originea etnica a secuilor este viu disputata de istorici si antropologi. In decursul timpului, diversi cercetatori i-au considerat pe secui ca descinzand, pe rand, din maghiari, sciti, huni, gepizi, avari, bulgarii de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din Caucaz. De altfel, o ramura a turcilor horezmieni (din Horezm sau Hwarizm; populatie cu substrat iranic), numita in maghiara káliz si koromza/korozmin, a fost colonizata in scaunul secuiesc Sepsi in jurul orasului Sfantu Gheorghe. Un grupuscul etnic, numit barsil, a fost pus de unii cercetatori pe seama grupului etnic burtas de la Volga, despre care mult timp s-a crezut ca era o populatie fino-ugrica mordvina (numita si bercelek), dar mai recent expertii considera ca era un grup al populatiei alane (populatie scito-sarmata, vorbitoare de dialect iranic). Barsilii care au ajuns in Transilvania au fost asimilati de secuii din zona Sovatei. In secolul al VIII-lea, cronicarul armean Moise Chorenati (Movses Khorenatsi/Moses of Chorene) scria ca barsilii se aflau intr-o zona a Volgai numita “Bulgaria neagra”, unde se refugiasera din calea hazarilor. Nu intamplator steagul tinutului Secuiesc are semiluna ca stema, deoarece secuii sunt o populatie turano-iraniana din zona Volga cu origini religioase musulmane. Semiluna este simbolul populatilor turkmene si a musulmanilor. Scrierea lor in rune are si o influenta vikinga din vremea tarului normand Oleg. Secuii au fost adusi de maghiari in Ardeal si au obtinut privilegii militare. In timp au devenit o comunitate cu o identitate proprie si separata de poporul maghiar. Numai politica de asimilare a maghiarilor si datorita politicii liderilor de la Budapesta secuii si-au pierdut independenta. Ei sunt considerati de unguri un fel de tarani inapoiati care pot fi manipulati oricand de bisericile maghiare si de catre liderii UDMR sau PCM. Pentru a fi respectati si recunoscuti secuii, in primul rand, trebuie sa isi leapede jugul cultural maghiar si sa-si afirme originea si identitatea cultural-politica secuiasca. Numai atunci cand secuii se vor respecta pe ei insisi, ca minoritate specifica si separata de cea maghiara, romanii ii vor respecta si le vor recunoaste drepturile lor cultural-identitare specifice, ca o zestre populara ce imbogateste statul nostru, Romania. Atat timp cat secuii accepta in continuare ca magnatii politici maghiari sa le taie padurile, sa le interzica folosirea limbii secuiesti in scoli si viata publica, sa le exploateze turistic frumusetile deosebite ale arealului transilvan, romanii ii vor trata in continuare ca pe niste slugi ale intereselor liderilor maghiari pusi pe capatuiala si niste unelte folosite de Budapesta. Sloganul populatiei din zona Harghita si Covasna trebuie sa fie de maine: Secuii nu sunt unguri! si starea lor de minoritate specifica se va imbunatatii considerabil din punct de vedere cultural si legal.
Ionut Tene
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page