Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Inteligenta si performanta romanilor din diaspora pot face mult bine Romaniei

Autor: Elena CHIRITA
Membra a Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania - UZPR

Interviu cu prof. dr. Dorin SARAFOLEANU

Inteligenta si performanta romanilor din diaspora pot face mult bine Romaniei

 "Daca Romania va avea noroc si cei plecati astazi se vor intoarce cu experienta acumulata si se vor alatura celor buni care au ramas aici, atunci tinerii vor castiga batalia pentru Romania. Alta solutie nu vad".

Profesorul Dorin Sarafoleanu este Doctor in Stiinte Medicale si se numara  printre cei sapte savanti ORL-isti care conduc Societatea Europeana de ORL. Membru al Academiei de Stiinte Medicale din Romania, prof. dr. Dorin Sarafoleanu este un  reputat specialist in ORL. Doctorul Dorin Sarafoleanu este cel care a infiintat, in urma cu peste 40 de ani, Clinica ORL "Sfanta Maria". Astazi are propria clinica, ce-i poarta numele. Este initiatorul chirurgiei cu LASER CO2 in Romania. Ca profesor universitar a format mii de  medici din intreaga lume. A infiintat prima Clinica ORL si Chirurgie Cervico-faciala din Facultatea de Medicina "Carol Davila" Bucuresti. Este autorul a peste 350 de lucrari stiintifice si 12 monografii de specialitate. Este membru in numeroase organizatii internationale, iar numarul mare de diplome si distinctii sunt relevante pentru recunoasterea stiintifica de care se bucura. CV-ul profesional al  doctorului Dorin Sarafoleanu are, in mod sigur, un numar mult mai mare de pagini decat lucrarile de masterat sau doctorat cu care se impauneaza parlamentari si alti functionari promovati "pe ochi frumosi". Doar lipsa spatiului editorial ne impiedica sa prezentam integral CV-ul domnului profesor Dorin Sarafoleanu.

Potentialul intelectual al tinerilor romani este nativ bun. Nu este insa cultivat si prelucrat.

- Domnule profesor, ce v-ati propus pentru anul 2013?

- Cateva lucruri obisnuite – sa finalizez o lucrare mai complexa cu privire la comunicare – vazuta de un otorinolaringolog; sa dau o mana de ajutor tinerilor mei urmasi la catedra, sa finalizeze pregatirile pentru un important congres international de Rinologie ce va avea loc in toamna, in Romania. Pe plan general, imi doresc si doresc intregii societati romanesti sa aiba parte de lamurirea si ordonarea sistemului de sanatate, astazi haotic, pentru ca, fara sanatate, orice vis si orice speranta se irosesc.

- Ca medic, v-ati format intr-o perioada in care scoala romaneasca de medicina era recunoscuta pe plan international.  Cum ati caracteriza sistemul de invatamant din ultimii 22 de ani?  Daca ati avea puterea decizionala, ce ati aduce nou  si ce ati elimina din actualul sistem de invatamant universitar?

- La scoala romaneasca de medicina s-au pregatit mii de studenti si medici de pe toate meridianele. Erau onorati sa fie elevii acestei scoli. Au dus faima ei peste tot. Profesorii lor au fost mari profesori si doctori cu prestigiu international incontestabil. Aceasta generatie de profesori a iesit, treptat, din activitate, iar valoarea scolilor create de ei s-a diluat astazi considerabil. Cauzele sunt multiple: s-au incercat tot felul de experimente deghizate sub numele de reforma, promovarile didactice, in mare parte, s-au facut pe criterii cu totul altele decat valoarea. Politicul a avut nepermis de mare imixiune in viata si activitatea universitatilor. Si, nu in ultimul rand, chiar daca am depasit aceste obstacole, selectia a devenit foarte dificila din cauza exodului masiv de medici tineri, imediat dupa absolvire. Din nefericire, pleaca tocmai cei mai bine pregatiti.
Astazi putem caracteriza sistemul de invatamant din tara noastra ca fiind in regres fata de acum 20-30 de ani, cand a cunoscut o epoca de inflorire si recunoastere internationala unanima. Astazi, nu avem nicio universitate de medicina romaneasca in topul Sanghai 500.Vad si mai ales cred in redresarea lui pe seama noii generatii de profesori tineri cu instruire medicala si culturala europeana, care va trebui sa iasa biruitori in lupta cu conservatorismul si stagnarea, ajutati fiind si de regulile si standardele europene in domeniu.

- Ca student sau  tanar absolvent, v-ati ales modele de urmat?

- Am avut modele de exceptie atat in studentie la Timisoara si, apoi, in cursul specializarii la Bucuresti. Modelul pentru mine inseamna valoare si rigurozitate stiintifica, devotament pentru specialitate si bolnavi, tenacitate, perseverenta, curajul de a infrunta nereusitele inerente, puterea de a continua nelinistea permanenta chiar chinuitoare a perfectionismului. Prototipul unui astfel de model a fost pentru mine Profesorul Mihai Lazeanu, care, pe langa tot ceea ce am spus mai sus, a fost si un om de mare cultura si profunzime filozofica. Cand te apropii de un astfel de model trebuie sa stii ca nu e deloc usor, dar ca pana la sfarsit vei fi bine modelat, bine format, util societatii. Modelul ales trebuie sa ti se potriveasca, altfel va fi un esec. El se urmeaza cu perseverenta, cu dragoste si cu credinta. El trebuie respectat, nu temut. Observ astfel de situatii, din ce in ce mai rar, in societatea romaneasca de astazi.

- Cum evaluati potentialul intelectual, profesional al tinerilor absolventi de medicina?

- Potentialul intelectual al tinerilor romani este nativ bun. Nu este insa cultivat si prelucrat. Se vede precaritatea invatamantului preuniversitar, care nu promoveaza notiunile de cultura generala fundamentale, nu le deschide dorinta de aprofundare, spiritul iscoditor, nu le ordoneaza gandirea si nu le da repere solide pentru viata.
Pe un astfel de teren se cladeste greu. Preocuparea exclusiva pentru interese materiale ii indeparteaza pe foarte multi de esenta medicinei si a profesiei medicale. Totusi, exista din fericire un anumit procent, inca destul de mic, de tineri absolventi de medicina care dezaproba atitudinea de indiferenta si vulgaritate. Ei reprezinta viitorul si trebuie sa avem grija de ei.

- Care sunt perspectivele, ca in Romania, in viitorul apropiat,  din tanara generatie de medici  sa apara nume sonore care, prin contributia lor stiintifica, sa ramana in istoria medicinei? Credeti ca se mai pot naste valori, precum Victor Babes, N. Gh. Lupu, Gheorghe Marinescu,  Gh. Polizu, A. Theohari?

- Din fericire, deja au aparut in medicina noastra cateva astfel de personalitati. E drept sunt inca tinere si putine, dar sunt o garantie de valoare si prestigiu international. Daca eu as avea puterea de decizie as face tot posibilul ca, in jurul acestor valori, sa grupez oameni, dotari, cercetare si investigatii care sa duca la renasterea valorii scolii de medicina romanesti. Cineva, acolo unde se iau deciziile, ar trebui sa vada si sa fie preocupat de acest lucru. Sa nu uitam ca in secolul trecut veneau in tara pentru a fi tratati oameni din tari occidentale, iar marii nostri profesori erau chemati sa consulte sau sa opereze demnitari si sefi de state.
Tinerii valorosi despre care am vorbit au deja cultura profesionala occidentala, sunt recunoscuti international, se comporta de la egal la egal cu marii lideri mondiali din specialitatea lor. Noi nu-i vedem sau chiar daca ii vedem ii punem in subordinea malefica, agresiv ignoranta a unor manageri politici.

- Care este contributia profesorului Dorin Sarafoleanu la modernizarea societatii ORL?

- Le voi enumera doar, fara sa le comentez. Ele sunt vizibile. In ceea ce priveste valoarea, importanta si eficienta lor, las comentariile in primul rand pe seama bolnavilor, cei mai importanti beneficiari, a studentilor, rezidentilor si a forumurilor stiintifice si academice romanesti. Iata-le: am infiintat Clinica ORL „Sfanta Maria", in urma cu 40 de ani. Astazi ea este binecunoscuta in lume. Am introdus chirurgia cu laser in ORL, in Romania, in anul 1987 si am participat  impreuna cu colectivul de fizicieni de la Magurele la primele lasere romanesti – Bilas 10 si Bilas 20. Am introdus in specialitate chirurgia endoscopica rinosinusala, in 1993. Am format prima generatie de chirurgi in acest domeniu. Astazi, si Clinica ORL "Sfanta Maria" este recunoscuta in Europa si America, ca scoala de chirurgie rinologica. Are o revista de specialitate in limba engleza cu board international si o societate romaneasca de rinologie cu aproximativ 200 de membri. Beneficiind de doua mandate in Biroul Executiv al Federatiilor Europene de ORL, am reusit sa deschid calea fiecarei clinici universitare la colaborare cu clinici similare europene, jumelaje profesional-stiintifice, schimburi pentru rezidenti si tineri specialisti. In sfarsit, cred ca cea mai importanta din toate este echipa, ce-i drept mica, dar de calitate, in care imi pun mari sperante de viitor. Pe scurt, am luptat pentru crearea unei scoli solide romanesti de otorinolaringologie.

- Care este realizarea profesionala, care  v-a adus cea mai mare satisfactie?

- Cea mai mare satisfactie am avut-o cand doi dintre cei mai importanti profesori – Kennedy din America si Passali din Europa – pe baza performantelor colectivului clinicii conduse acum de fiul meu, au dorit sa ne fie colaboratori si au primit titlul de „Doctor Honoris Causa" al UMF „Carol Davila" Bucuresti.

Juramantul Hipocratic, un test de caracter, vointa si intelepciune.

- V-am auzit, cu foarte mult timp in urma, spunand ca nimeni nu poate sa ajunga un „doctor mare" daca nu are caracter. De ce ati simtit nevoia sa  faceti aceasta precizare?

- Poti fi un medic mare in orice zona a medicinei activezi, de la medicul practician la cercetator savant. Toate actiunile si faptele noastre se desfasoara sub greutatea unui juramant profesional – Juramantul Hipocratic – pe care l-am semnat din convingere, nesiliti de nimeni si cu credinta ca prin faptele noastre vom face semenilor mai bine. Juramantul Hipocratic, dupa parerea mea, este un test de caracter, vointa si intelepciune. Daca parasim principiile lui inseamna ori slabiciune, ori lipsa de caracter, ceea ce este grav si genereaza sarlatanism, impostura, lipsa de umanism. Banii sunt foarte importanti pentru noi toti, dar unele lucruri nu pot si nu ar trebui sa poata fi cumparate. Nici un laureat al Premiului Nobel nu este materialmente un om bogat.

- Cat din medicina mai inseamna, astazi, vocatie si cat este doar comert?

- Cei care fac sau vor sa faca medicina si cercetare din vocatie sunt din ce in ce mai putini. Majoritatea sunt ceilalti. Ma doare cand ii aud pe candidatii la admitere la medicina ca vor sa faca medicina ca sa plece in strainatate, ca sa castige bani. Asta spune tot. Ei nu  vor putea ajunge doctori buni, doar vor cocheta foarte putin cu performanta, care implica vocatie.

- Domnule profesor, credeti ca pentru reforma sistemului medical din Romania, ar fi nevoie sa vina cineva de peste granita, sa ne invete ce ar trebui sa facem?  Este nevoie de un al doilea Carol Davila?

- Cineva de peste granita deja a venit. Este vorba de standardele si normele europene privitoare la reformarea sistemului. Se pare insa ca noi, desi le intelegem foarte bine si uneori chiar stim mai mult si mai bine, le punem in practica, „in dorul lelii" sau nu le punem deloc, dupa ce insa in prealabil am facut sa dispara fara urma anumite fonduri si ajutoare puse in joc. Avem vocatia lenii si a lucrului prost facut si parca doar asta nu ar fi de-ajuns, am impletit-o cu voluptatea distrugerii. Asa se explica de ce suntem la coada Europei civilizate. Ca sa va raspund direct la intrebare, presupunand ca maine am aduce un nou Carol Davila, va asigur ca el, poimaine, ar pleca ingrozit sau, prin tertipuri tipic romanesti, ar fi gonit sau sabotat.

- Despre preoti, despre profesori se spune ca trebuie sa aiba har, sa aiba rabdare. S-ar putea spune acelasi lucru si despre medici?

- Rabdarea, dialogul cu bolnavul, examenul clinic de la firul de par pana la unghii au caracterizat medicina romantica. In acea vreme tot ceea ce ne spun astazi analizele, imagistica si computerele trebuiau sa fie gandite, corelate si cautate de mintea doctorului. De aceea, convorbirea, anamneza, cu bolnavul era esentiala. Astazi traim epoca medicinei bazate pe dovezi si tindem ca in medicina viitorului, asa-numitul degetar diagnostic purtat pe deget sa monitorizeze toate constantele bunei functionari a organismului si sa ne semnaleze orice defectiune. Luand cunostinta de ea pe cale electronica, vom pune in functie un sticker care dintr-o picatura de sange analizata ne va da diagnosticul. In timp real, acestea se transmit medicului de familie care, tot in timp real, pe cale electronica ne transmite reteta si indicatiile de tratament. S-a terminat cu rabdarea, cu empatia, cu daruirea pentru bolnav. Dezumanizarea medicinei nu mai poate fi oprita. Noi, romanii, suntem inca destul de departe astazi de ceea ce am descris, dar este o realitate ca rabdarea cu bolnavul este profund perturbata, nu din cauza excesului de tehnicizare, ci din cauza birocratiei infernale, mereu amplificata si schimbata; din cauza conceptiei autoritatilor despre medicina in care nu este pus in centrul atentiei bolnavul cu nevoile lui, ci banii pe care sistemul ii poate lua de la acesta, fara sa ofere mare lucru in schimb.
Trista noastra realitate morala se manifesta cu parlamentarii.

- Domnule profesor, de ce nu v-ati lansat in politica?

- Nu neg faptul ca in 1990 am fost tentat sa incerc. Era entuziasmul necuprins si sanatos, care dupa revolutie ne-a cucerit pe toti. Cand am vazut insa cum in primul Parlament „democratic" al Romaniei ca, lasand balta problemele grave de atunci ale tarii, parlamentarii de toate culorile, absolut toti, timp de 10 zile, nu au avut alta preocupare decat sa fie platiti in dolari, m-am convins ca naruirea viselor nu este o poveste. Trista noastra realitate morala se manifesta cu parlamentarii nostri si astazi, dupa 22 de ani, chiar in momentul cand va raspund la intrebari.

- Aveti o bogata experienta de viata si profesionala. Daca ar trebui, ca medic, sa recomandati efectuarea unor analize medicale  institutiilor statului (parlament, guvern, presedintie, justitie), imaginandu-va ca fiecare dintre aceste institutii ar fi niste fiinte umane,  ce analize le-ati recomanda?  Care credeti ca ar fi rezultatele analizelor medicale si ce tratament  ati recomanda pacientului?

- Va asigur ca analize medicale isi fac toti si, probabil, ies bine. Examenul clinic ar putea fi cel care sa dea raspunsul corect intrebarii dumneavoastra. Desigur, legal acest examen clinic nu le-a fost impus. Au insa ghinionul ca anumite studii de psihologie si comportament se pot face privind la televizor. Niciodata psihologia si psihiatria nu au avut un material didactic mai amplu, mai divers si mai bogat.

- In viata unui om exista satisfactii si dezamagiri. Apreciati ca ati fi putut face ceva mai mult pentru societate si nu ati facut? Aveti vreun regret in acest sens?

- Intotdeauna se poate face mai mult si mai bine. Am regretul ca, in pofida unor eforturi cronice facute impreuna cu mai multi colegi din specialitatile invecinate si de granita, nu am putut convinge autoritatile sa realizam un spital dedicat patologiei capului si gatului, in care neurochirurgii, oromaxilofacialistii, ORL-istii, oftalmologii ar putea realiza mult mai multe pentru bolnav, pentru invatamant si pentru cercetare.

- Cum vedeti implicarea tinerilor in societatea romaneasca, in prezent si in urmatorii 10 ani?

- Este singura solutie pentru depasirea marasmului actual. Daca Romania va avea noroc si cei plecati astazi se vor intoarce cu experienta acumulata si se vor alatura celor buni care au ramas aici, atunci tinerii vor castiga batalia pentru Romania. Alta solutie nu vad.

- In trecut, romanii isi respectau preotii, medicii si invatatorii. Astazi, nu mai respectam nimic si pe nimeni. De ce credeti ca s-a ajuns la acest tip de comportament primitiv?

- Da. Acea vreme a fost epoca de aur a civilizatiei si a bunului simt. Respectul, increderea, dragostea pentru preoti si dascali erau valorile fundamentale ale romanului, erau punctele lui de sprijin in viata. Stia ca acesti oameni nu-l inseala, ca merg cot la cot impreuna cu el spre bine si liniste. Astazi, cu exceptia celor foarte batrani, valorilor respective le-a luat locul vulgaritatea, sexul si violenta.

Mesaj pentru romanii din America

- Domnule profesor,  ce  mesaj doriti sa transmiteti romanilor  de pe continentul american, cititorii  acestui interviu?

- In ciuda cenusiului de acasa, sunt, zilnic, bucuros cand aflu ca romanii din diaspora fac lucruri minunate in toate domeniile de activitate, unele chiar uimitoare. Sunt mandru pentru ei si pentru noi. Le transmit toata stima pentru ceea ce fac si le urez sanatate, sa continue sa munceasca cu succes, dar si cu gandul acasa, acolo unde inteligenta si performanta lor sunt dorite, asteptate si pot face mult bine Romaniei.

- Domnule profesor, va multumesc, in numele cititorilor care vor avea prilejul  sa va cunoasca  reflectiile privitoare la  sistemul medical romanesc, la societatea romaneasca in general.

-Si eu va multumesc pentru demersul dumneavoastra jurnalistic, pentru oportunitatea pe care mi-ati oferit-o de a-mi exprima opinia asupra unor teme majore de care, probabil, sunt preocupati foarte multi romani, oriunde s-ar afla ei.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page