Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Bancuri primite de la cititori

Iosef al II-lea, Imparatul Germaniei, calatorea incognito. Oprindu-se intr-un sat, el a intrat intr-o carciuma si a cerut doua oua proaspete. Indiscretia unui servitor a facut sa afle carciumareasa cine era musafirul. Cand a fost chemata la plata, ea a cerut doi poli pe cele doua oua. Imparatul mirat de pretul prea mare i-a zis:
-    Asadar, ouale sunt foarte rare prin partea locului?
-    Nu, Maria ta, a raspuns femeia: imparatii sunt rari pe aici! Cu toate ca era zgarcit, imparatul a platit cei doi poli.
*
Intr-o zi, un ofiter batran se ruga de Regele Ludovic al XIV-lea sa nu-l treaca in rezerva.
-    Dar esti destul de varstnic, i-a spus monarhul.
-    Sire, a replicat ofiterul, n-am decat trei ani mai mult decat Majestatea Voastra si sper s-o mai pot sluji inca 20 de ani. Regelui i-a placut raspunsul si l-a mentinut pe ofiter in serviciul activ.
*
Sultanul Murad al II-lea, dupa ce a castigat batalia de la Varna, se plimba pe campul de lupta uitandu-se la morti. Adresandu-se catre Aza-Bey, favoritul sau, a zis:
-    E curios cum nici unul dintre cei morti nu are barba alba.
-    Daca dusmanul ar fi avut soldati cu barba alba, nu facea prostia pe care a facut-o sa ne declare razboi, a raspuns Aza-Bey.
*
Se zice ca dupa bombardarea orasului Alger, beiul de acolo afland cati bani l-a costat pe Ludovic al XIV-lea aceasta expeditie, a spus:
-    Daca mi-ar fi dat mie jumatate din banii cheltuiti, dadeam eu singur foc orasului.
*
Un cavaler napolitan, care se batuse de zeci de ori in duel, ca sa sustina ca Dante e superior lui Ariost, fiind pe patul de moarte a facut urmatoarea destainuire:
-    Si cu toate acestea nu i-am citit nici pe unul, nici pe celalalt…
*
Intr-o zi, maresalul de Saxa intalnind pe doamna de Pompadour ii ofera bratul. Un glumet vazandu-i  impreuna, a zis:
-    Iata sabia si teaca regelui!
*
Un pianist celebru tinea mult la descendenta lui nobiliara cu care se mandrea totdeauna:
-    Stii, a spus el intr-o zi unui cunoscut, ca nobletea familiei mele dateaza din timpul cruciadelor? Unul din stramosii mei l-a acompaniat pe Imparatul Barbarossa.
-    La pian? a intrebat interlocutorul.
*
Balzac lucra de obicei noaptea pana auzea cantand cocosul din gradina casei lui. Intr-o noapte, distrat si enervat ca nu l-a auzit, i-a spus deodata servitorului care se culca si el tot spre ziua, cu stapanul sau:
- Du, te rog, cocosul la ceasornicar!
*
La o receptie, unde s-a adunat lume din inalta societate, doi domni mai seriosi discutau intr-un colt al salonului:
-    Ia priveste-o pe blonda aceea minunata de acolo! Imi place nespus de mult. Crezi ca as putea s-o cuceresc?
-    Greu de zis. Dar daca incerci si vei avea succes, te rog sa-mi comunici si mie.
-    Dar de ce te intereseaza acest fapt?
-    Pentru ca sunt sotul ei…
*
Definitia unui faimos impresar de teatru:
- Teatrul e o loterie ciudata: autorul scrie o piesa, actorii joaca alta - si publicul pricepe altceva…
*
Titian a lasat intr-o zi sa-i cada pensula in fata lui Carol Quintul. Imparatul o ridica si spune:
-    Titian merita sa fie slujit de Cezar.
Acelasi imparat lasa intotdeauna, la plimbare, locul din dreapta lui Titian, spunand:
-    Pot crea un duce, dar unde voi gasi alt Titian?

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page