Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Revin rusii



1989, refacerea unitatii crestine, asteptata de toata suflarea, n-a avut loc la terminarea Razboilui Rece, religios dintre crestinii occidentali si ortodocsi, asa ca entuziasmul initial s-a transformat treptat intr-o mahnire generala, mai ales in Rusia si Romania, cele mai mari tari ortodoxe. Inlaturarea dictaturii la Bucuresti s-a realizat cu concursul marilor puteri, dar greul l-au dus totusi rusii din solidaritate cu fratii lor de credinta moldo-valahi. Revolutionarii autohtoni sunt desigur victime, dar mai ales folclor la portile Chestiunii Orientale.
Chestiunea Orientala incepe cu Pacea de la Kuciuk Kainargi 1774, cand Tarul Rusiei devine protectorul ortodocsilor din tot Imperiul Otoman, spera sa ocupe Constantinopolul si sa devina astfel Imparatul Imperiului Roman de Rasarit, Bizantului, Imperiului Otoman. Ceea ce nu pot accepta occidentalii, pentru ca ar adanci prapastia dintre crestini si ar face refacerea unitatii crestine si mai dificila. Asa ca Rusia este mereu oprita in avantul ei spre sud, Constantinopol, spre ceea ce considera ea ca fiind dreptul ei legitim. (vezi articolele Misiunea imperiala a Moscovei si Chestiunea Orientala in www.viorel-roman.ro).
Moldo-valahii sunt parte a Chestiunii Orientale. Asa ca atunci cand occidentalii sunt puternici ei se occidentalizeaza. Cand periodic insa revin rusii toata bruma lor de civilizatie este trecuta prin foc si sabie, ca in 1944. Cum transilvanenii sunt uniti cu Roma din 1700 si moldo-valahii se inchina spre Constantinopol si Moscova de la Marea Schisma din 1054 este usor de prevazut cine castiga sau pierde la schimbarea orientarii. Asta in afara de faptul ca latinii, occidentalii ii simpatizeaza pe toti romanii, dar n-au incredere in pravoslavnici, iar greco-pravoslavnicii, invers, n-au incredere in latini, dar ii sustin pe drept credinciosii ca ei. Sunt astfel moldo-valahii condamnati sa fi mereu neintelesi si duplicitari?
2013, Rusia redeschide Chestiunea Orientala ca mare putere in rezolvarea conflictului religios dintre suniti si alaviti in Siria. In Romania partida ortodoxa - PNL, PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD, USL - revine in forta si se orienteaza din ce in ce mai vizibil dupa putinismul autoritar, paternalist moscovit, bine cunoscut supusilor lor, dar face in paralel si efortul de a coabita cu occidentalii, a caror administratie rationala si cultura a contractului le este insa complet straina.
La doua decenii de la esecul refacerii unitatii crestine, rusii si moldo-valahii au incetat de a-si mai pune cenusa in cap si privesc din nou critic lumea crestinilor occidentali. Cat mai rezista EURO? Se va rupe UE in sudul romano-catolic, nord protestant si estul ortodox? Iese Anglia, Grecia din UE? Anglo-americanii s-au luptat in razboaie mondiale pentru a opri ascensiunea Germaniei, Europei, cat timp vor mai suporta ei noua provocare? Cum va evolua conflictul China-USA in Pacific? Cat va mai fi USA super-putere? Pentru ca intr-o lume multipolara, Rusia poate se va extinde din nou in fosta Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice, in fostul Lagar comunist si in defunctul Imperiu Otoman.
In acest context international Rusia reia politica panslavista, panortodoxa, mai nou euroasiatica si, mai mult decat atata, redevine activa ca a treia Roma in Chestiune Orientala, care numai aparent s-a incheiat in 1923. Vezi conflictele de dupa 1989 in Tunisia, Egipt, Israel, Palestina, Irak, Iemen, Serbia, Croatia, Montenegru, Macedonia, Kosovo, Transnistria, Georgia etc. Moscova vizeaza din nou Chisinaul si Bucurestiul ca facand parte din sfera ei de interese.
Occidentul nu este interesat intr-o Rusie slaba, neputincioasa la granita cu Islamul si China. Oricum Rusia nu este in stare sa produca nici un produs de marca, in afara de materii prime si arme. Bunavointa vestului fata de rusi s-a vazut la sfarsitul Razboiului Crimeii, a celor doua razboaie mondiale si la implozia URSS-ului. Telul final este refacerea unitatii crestine cu fratele ortodox. Asta explica generozitatea occidentului fata de pravoslavnici si nu in ultimul rand fata de moldo-valahi. Pe de alta parte exigentele UE, FMI, NATO, Romei atrag mereu atentia asupra scopului final al acestei coexistente, coabitari temporare.
Langa marele frate de la rasarit, din ce in ce mai puternic, moldo-valahii nu numai ca sunt convinsi ca sunt un model de urmat pentru toti romanii, dar vor incerca si sa-l impuna din nou cu forta. Asta va crea desigur confuzie nu numai la romani, ci si in apus, pentru ca modelul de urmat nu este al moldo-valahilor. Ei au desigur meritul faptei unitatii nationale 1859, 1918, nu insa a ideii, a programului de emancipare nationala. Ei "tarae inca dupa ei lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolite". (expresie interbelica)
Ideia, calea emanciparii nationale si sociale a romanilor este Scoala Ardeleana, a Bisericii unite cu Roma in anul 1700, interzisa de ortodoxo-comunisti in 1948 si tolerata de neocomunistii, USL. Lipsa de dialog a moldo-valahilor cu Roma, dupa atat de promitatoarea vizita a Fericitului papa Ioan Paul II la Bucuresti 1999, confuzia lor intre fapta si ideie nationala ii pune pe ganduri bineinteles si pe rusi si pe occidentali. Asa ca duplicitatea moldo-valaha va fi pusa din nou la incercare, mai ales ca revin rusii si nu este numai exclus, ci ar fi un demers epocal ca ei sa taie nodul gordian al refaceri unitatii crestine. Ortodoxia rusa este oricum mult mai evoluata, permisiva curentelor teologice, filozofice si culturale occidentale decat cea moldo-valaha. Ex oriente lux.
www.viorel-roman.ro
Bangkok, ian. 2013

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page