Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

RETROSPECTIVA/ Premiere medicale românesti în 2012



Anul 2012 a continuat sa fie un an al premierelor in medicina romaneasca. Aflat si in 2012 intr-un proces de reorganizare, dar si de schimbari la nivel inalt ale conducerii ministerului de resort, domeniul sanatatii romanesti a adus premiere in chirurgia cardiovasculara, in neurochirurgie, in prelevarea de organe pentru transplant.


***
In luna ianuarie, prof. dr. Irinel Popescu, seful Centrului de Boli Digestive si Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, a efectuat in premiera in tara noastra un transplant hepatic la un pacient de 46 de ani, diagnosticat cu cancer colorectal cu metastaze hepatice.
''In mod obisnuit, nu se face transplant hepatic pentru asemenea indicatii, deoarece exista posibilitatea ca, dupa operatia de transplant, boala neoplazica sa disemineze. De aceea, indicatiile trebuie facute cu foarte multa precautie. In cazul nostru, este pentru prima oara cand se face un transplant cu o asemenea indicatie'', afirma profesorul Irinel Popescu. ''Am transplantat si cazuri de hepatocarcinom si de colangiocarcinom cu rezultate foarte bune pana in prezent, pentru majoritatea pacientilor'', spunea prof. Irinel Popescu, adaugand ca exista experienta pozitiva acumulata in Norvegia in ceea ce priveste indicatia transplantului metastazei in cancerul colorectal.
Interventia chirurgicala a durat aproximativ opt ore, evolutia post-transplant a pacientului fiind favorabila. Era al cincilea transplant hepatic realizat, de la inceputul lui 2012, de profesorul Irinel Popescu.
***
In luna februarie, la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C. C. Iliescu" din Bucuresti, a fost aplicata, pentru prima data in tara noastra, procedura de asistare cardio-pulmonara postoperatorie de tip ECMO - oxigenare extracorporala arterio-venoasa cu membrana, pentru soc cardiogen, dupa o operatie pe cord deschis.
Echipa care a aplicat procedeul a fost una complexa, condusa de conf. dr. serban Bubenek.
"Este o metoda de tratament pentru cazuri foarte grave cu insuficienta respiratorie si cardiaca sau cu ambele afectiuni. Inima, plamanul sau ambele sunt puse in repaus utilizand aceasta procedura si pacientul poate sta la Terapie Intensiva 10 - 12 zile", declara, pentru AGERPRES, conf. dr. serban Bubenek.
El preciza, la acea vreme, ca procedura de suplinire mecanica a cordului si plamanilor prin tehnica ECMO a decurs cu succes, pacienta fiind asistata corespunzator pentru mai mult de 65 de ore in sectia ATI 2 a Institutului de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare. Dupa cele 65 de ore, aceeasi echipa a constatat recuperarea functiei cardiace si a efectuat sevrarea de ECMO in sala de operatie, iar pacientei i-a fost salvata viata.
"Este un procedeu care necesita o monitorizare atenta, o echipa complexa, dedicata. Costul nu este foarte ridicat, este de aproximativ 3.500 de euro, fata de o inima artificiala care este de peste 100.000 de euro", explica conf. dr. serban Bubenek.
Pana la acea data, in lume fusesera descrise sub 1.600 de cazuri de ECMO post chirurgie cardiaca.
Potrivit medicului, implementarea acestei metode in Romania deschide calea unor noi progrese medicale in chirurgia cardiaca pediatrica si a adultului, a tratamentului de urgenta a infarctului de miocard complicat cu stop cardiac, dar si in terapia insuficientei respiratorii severe.
***
Luna martie a adus mai multe premiere medicale.
Pe 1 martie, o interventie complexa de implantare a sapte electrozi intracerebrali, avand ca scop identificarea exacta a locului in care se afla focarul epileptic si extragerea acestuia, a fost efectuata la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucuresti.
Directorul medical al spitalului, prof. dr. Mircea Gorgan, preciza, dupa interventie, ca echipa medicala a fost formata din chirurgi, neurologi si biofizicieni si l-a avut coordonator pe dr. Jean Ciurea.
Pacientul care a fost supus acestui implant suferea de epilepsie focala, localizata in zona vizuala a creierului.
"Scopul nostru este de a vindeca afectiunea, de aceea aceste inregistrari au ca scop delimitarea clara a zonei din care pornesc crizele si relatia acesteia cu ariile vizuale, care trebuie conservate in timpul interventiei chirurgicale", declara dr. Ioana Mandruta. Ea explica faptul ca acest tip de tratament se adreseaza celor care nu isi mai pot controla crizele cu tratament medicamentos adecvat, astfel incat interventia reda societatii un adult normal, un adult care poate fi integrat social.
Tot in martie, o operatie de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero a fost realizata in premiera in Romania, dupa cum anunta Maternitatea Regina Maria.
O femeie aflata in cea de a 29-a saptamana de sarcina, la o ecografie de rutina, a aflat ca bebelusul ei este foarte bolnav. Medicul ei curant a sfatuit-o sa mearga la un alt doctor pentru a avea o a doua parere medicala. Dr. Hadi Rahimian, directorul medical al Spitalului de Obstetrica si Ginecologie Regina Maria din Bucuresti, a confirmat diagnosticul: in plamanii micutului se acumulase lichid. Daca acesta ar fi crescut in cantitate prea mare, ar fi dus la comprimarea plamanilor. La nastere, copilul ar fi putut prezenta insuficienta respiratorie severa, potential fatala.
In saptamana urmatoare de sarcina, dr. Rahimian a montat la nivelul fatului un sunt toraco-amniotic. Prin acest sunt, lichidul din plamani a fost drenat in lichidul amniotic, ceea ce a permis dezvoltarea plamanilor in utero, acestia ajungand la o marime normala la nastere.
'Hidrotoraxul fetal este o acumulare anormala de lichid in cavitatea pleurala a fatului. Lichidul se gaseste intre plamani si peretele toracic, putand fi prezent la un singur plaman sau la ambii. Hidrotoraxul fetal primar sau chilotoraxul este o afectiune relativ rara, aparand la una din 10.000 - 15.000 de sarcini. Ca urmare a aparitiei tehnicilor prenatale de diagnostic si, in special, a ecografiei fetale, aceasta afectiune poate fi descoperita din timpul sarcinii, iar in cazuri atent selectionate poate fi tratata intrauterin', afirma, la acea vreme, medicul.
De altfel, operatia de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero nu era singura interventie chirurgicala cu grad mare de risc realizata la aceasta clinica.
O alta premiera chirurgicala fusese inregistrata in februarie la Spitalul de Obstetrica si Ginecologie Regina Maria, cand un baietel de doi ani a primit a doua sansa la viata in urma unei interventii chirurgicale de neurinom acustic gigant, indepartat cvasitotal. Interventia chirurgicala a durat 20 de ore. Dupa operatie, copilul a putut sa faca cativa pasi cu sprijin minim si si-a reluat alimentatia. Kinetoterapia a fost inceputa precoce. Operatia a fost realizata de dr. Sergiu Stoica, medic format ca neurochirurg in cadrul Universitatii Henri Poincare, Nancy, Franta.
si tot in martie, o operatie de transplant hepatic dublu a fost efectuata in premiera nationala la Institutul Clinic Fundeni, in cadrul Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic "Dan Setlacec".
Unei fete de 14 ani, de 77 de kilograme, suferind de boala Wilson (afectiune metabolica a ficatului caracterizata prin depunerea de cupru la nivelul ficatului si transformarea cirotica a acestuia), i-au fost transplantate doua portiuni de ficat. Una de la mama sa, in varsta de 33 de ani, si una de la sora sa, in varsta de 19 ani, dupa cum explica, la acea vreme, coordonatorul echipei chirurgicale, prof dr. Irinel Popescu, cel care realizase primul transplant hepatic din Romania.
"Este o interventie cu risc atat pentru receptor, cat si pentru donator", spunea prof. dr. Irinel Popescu.
Potrivit acestuia, intr-o astfel de interventie este foarte important volumul de ficat prelevat, care se raporteaza la masa corporala, in cazul fetitei fiind necesare 770 grame de ficat, iar donatorului trebuie sa ii ramana 30% din volumul ficatului.
"Nici mama, nici sora nu puteau dona suficient ficat si singura solutie era apelarea la acest tip de operatie, pe care nu l-am mai facut pana acum si care inseamna dublu transplant hepatic. Operatia a decurs normal. Au fost trei operatii in paralel, doua de prelevare, de la mama si sora, si implantarea lor la receptor", a detaliat prof. dr. Irinel Popescu.
Dr. Alexandrina Constantinescu, gastroenterolog pediatru, explica, la randul sau, ca boala de care suferea fata era genetica si afecta si ficatul si creierul. Potrivit medicilor, boala debutase brusc, in ianuarie. Pacienta venise de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" intr-o stare grava si a necesitat suport de Terapie Intensiva. De la sfarsitul lui ianuarie i se facuse tratament si pentru ca exista riscul de deces incepuse investigarea unor posibili donatori.
***
In luna aprilie, o prelevare multiorgan si multitesut de la un donator de organe fara activitate cardiaca (categoria IV Maastricht) a avut loc la Centrul de Excelenta de Transplant Oradea.
Era primul donator de acest tip din Romania de la care se recoltau mai multe organe (ficat, rinichi) si mai multe tesuturi (cornee, piele), acesta fiind in moarte cerebrala initial, dar ulterior incetandu-i si inima sa bata, dupa cum declara, pentru AGERPRES, dr. Victor Zota, coordonator national de transplant.
"Procedeul in acest caz este unul foarte complex, dar el este folosit in 30% din cazuri in Belgia, Anglia. Noi l-am utilizat in premiera. Sunt doua categorii de donatori de organe, cei aflati in moarte cerebrala, adica cei carora le-a murit creierul, dar le bate inima, si donatori carora nu le mai bate inima, aflandu-se in stop cardiorespirator iresuscitabil", explica dr. Zota.
Ficatul a fost transplantat cu succes la Institutul Clinic Fundeni de prof. dr. Irinel Popescu, rinichii au fost transplantati de asemenea cu succes la Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal din Cluj-Napoca de prof. dr. Mihai Lucan, pielea a fost dusa in Banca de la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu", iar corneea la Spitalul Militar, la sectia de oftalmologie, la dr. Mihai Zemba.
***
Luna iunie a adus o noua premiera medicala. O operatie de hemipelvectomie dreapta, cu reconstructie cu alogrefa si artroplastie totala de sold a fost realizata, pentru prima oara in Romania, la Spitalul de Ortopedie MedLife.
Potrivit unui comunicat al institutiei remis la acea vreme presei, acest tip de interventie era unic prin complexitatea si riscurile implicate. Operatia a necesitat 12 ore si a fost efectuata de o echipa multidisciplinara formata din 12 medici si condusa de prof. dr. Mihai Popescu (ortopezi, chirurgie vasculara, urologi, chirurgie general, ATI), avand la dispozitie aparatura de ultima generatie.
Hemipelvectomia a presupus inlaturarea unei jumatati din bazin (pelvis) si apoi reconstructia bazinului cu alogrefa, aceasta din urma fiind obtinuta de la o banca de tesuturi.
"Este pentru prima oara cand o interventie chirurgicala de o asemenea complexitate se desfasoara in sistemul medical din Romania. Ne-am asumat aceasta responsabilitate si am demonstrat ca avem atat o echipa de specialisti, cat si tehnologia necesara pentru a realiza o interventie chirurgicala complexa, care presupune un mare grad de risc si o atenta monitorizare postoperatorie. Chiar si in marile spitale din strainatate, genul acesta de operatii se realizeaza extrem de rar si sunt dificil de gestionat. Consideram ca am aratat inca o data ca suntem capabili, chiar si in mediul privat, sa efectuam un act medical complex care se ridica la nivelul performantelor medicale din afara tarii", sustinea Nicolae Marcu, directorul general MedLife.
Interventia a fost efectuata la o pacienta in varsta de 35 de ani, pentru un diagnostic de chist hidatic recidivat dupa o operatie suferita cu mai multi ani in urma.
Pe toata durata operatiei, s-au succedat trei echipe de medici specialisti, care au colaborat indeaproape pentru finalizarea cu succes a acestei interventii.
"Avantajul major al reconstructiei cu alogrefa este faptul ca aceasta poate fi prelucrata in asa fel incat sa se potriveasca pe forma defectului, permitand in final realizarea unei artroplastii cu proteza totala. Interventia poate fi considerata o premiera reusita pentru ortopedia romaneasca, insa vom continua sa monitorizam pacienta pentru a preveni orice posibila complicatie (fractura de alogrefa, infectie, nonconsolidare etc.)", preciza prof. dr. Mihai Popescu.
Prima echipa, formata din medici de chirurgie vasculara, urologie si chirurgie generala, a pregatit si izolat osul afectat si tesuturile moi adiacente, a identificat si eliminat apoi chisturile, in timp ce a doua echipa a pregatit grefa de os, modeland-o pentru a se potrivi exact pe structura bazinului pacientei. A treia echipa de medici a fixat proteza si a finalizat operatia. Toate echipele au actionat sub indrumarea si coordonarea prof. dr. Mihai Popescu, cel care a diagnosticat cazul si a planificat intreaga operatie.
Pacienta, care a stat sub anestezie pe durata a 12 ore, a fost trezita lent, in decurs de cateva ore.
Monitorizarea si ingrijirea postoperatorie, pe parcursul celor trei saptamani de spitalizare, au presupus atat kinetoterapia, cat si psihoterapia si terapia durerii, din echipa medicala facand parte si un medic psihiatru. Prognosticul postoperator intr-o prima etapa era unul bun, insa pacienta urma sa parcurga o perioada de recuperare mai lunga, in care sa reinvete sa isi controleze muschii si functia motorie a membrului pelvin.
***
In luna august, o echipa de cinci medici ieseni de la Spitalul de Pediatrie "Sfanta Maria" a petrecut 12 ore in blocul operator pentru a efectua un transfer liber de tesuturi la un copil in varsta de 17 ani, interventia fiind o premiera pentru unitatea medicala.
Dr. Valentin Munteanu, managerul Spitalului de Pediatrie din Iasi, declara, pentru AGERPRES, ca in timpul interventiei s-a recurs la transferul liber al unor tesuturi cu tot cu vasele aferente de la antebrat la piciorul stang care a fost strivit in timpul unui accident.
"Practic, s-au transferat tesuturi de la antebrat la picior, astfel incat sa acopere lipsa de piele si muschi de la nivelul piciorului. Operatia, care a durat 12 ore, a fost realizata de o echipa mixta de chirurgi, chirurgi plasticieni, pediatri si medici specialisti ATI care a fost condusa de dr. Sidonia Susanu, specialist chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva. Apreciez in mod deosebit realizarea unor interventii chirurgicale de complexitatea acesteia in cadrul compartimentului de chirurgie plastica al spitalului. Eforturile lor sustinute au oferit pacientului sansa de a-i fi salvat piciorul si de a avea in viitor o calitate a vietii la un nivel cat mai apropiat de normal", spunea dr. Valentin Munteanu, managerul Spitalului de Pediatrie "Sf. Maria" din Iasi.
***
In septembrie, medici de la Spitalul Floreasca au realizat, in premiera in Romania, doua operatii de denervare a arterei renale, operatie care ii ajuta pe pacientii hipertensivi, rezistenti la mai mult de patru medicamente, sa reduca tensiunea arteriala.
Operatia s-a realizat cu ajutorul unei tehnici aduse din Germania de catre doctorul Karl Stangl, cardiolog la Clinica Charite de la Universitatea din Berlin, cel care a si coordonat interventia chirurgicala.
"Aceasta nu este o metoda care sa vindece hipertensiunea arteriala, dar are avantajul, pe de o parte, de scadere a valorilor tensiunii arteriale la acel bolnav cu hipertensiune rezistenta care nu raspunde la un numar mare de medicamente si, pe de alta parte, permite reducerea numarului de medicamente in timp, efectele fiind indefinite in timp legate de eficacitatea metodei. De asemenea, regleaza si metabolismul glucidic intr-o anumita masura, astfel incat bolnavii care sunt hipertensivi si cu diabet zaharat au un beneficiu in plus legat de aceasta metoda", declara, intr-o conferinta de presa, conf. dr. Daniela Bartos, seful Sectiei Medicala din Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca.
Medicii de la Floreasca au confirmat faptul ca este o operatie destul de costisitoare, avand in vedere ca numai sonda costa aproximativ 6.000 de euro. De asemenea, interventia necesita si un generator "care sa emita energia necesara pentru a respecta caracteristicile pe care le doreste operatorul".
"Procedura in sine este destul de costisitoare si probabil ca, daca vom reusi sa convingem autoritatile de necesitatea acestei proceduri, poate vom avea sansa unui program national care sa suporte aceste costuri", spunea prof. dr. Maria Dorobantu, seful Departamentului de Cardiologie din Spitalul Floreasca, presedinte al Societatii Romane de Hipertensiune.
Pentru a putea beneficia de aceasta interventie chirugicala, pacientii trebuie sa indeplineasca mai multe criterii, printre care sa nu prezinte leziuni pe artera renala si sa nu aiba nicio forma de hipertensiune secundara. "Sunt niste criterii foarte riguroase de alegere a acestor pacienti, iar riscurile privind aceasta operatie sunt extrem de mici'', sublinia Daniela Bartos.
***
In luna octombrie, doua proceduri de implantare a unui dispozitiv numit stand pentru bifurcatii au fost realizate, in premiera nationala, la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti.
Potrivit prof. dr. Dragos Vinereanu, seful sectiei de cardiologie, s-a utilizat un dispozitiv special, care se monteaza in arterele inimii si permite 'ca in acele artere care se bifurca in doua ramuri sa se mentina atat vasul principal, cat si cele doua ramuri deschise". "Este vorba despre ceea ce numim un dispozitiv special pentru bifurcatie sau stand pentru bifurcatie", preciza medicul, intr-o informare pentru presa.
Interventiile au fost efectuate unor pacienti de sex masculin, in varsta de aproximativ 60 de ani, care sufereau de o boala coronariana ischemica, cu angina pectorala severa.
Spre deosebire de procedura standard, procedura realizata in premiera nationala la Spitalul Universitar permitea o functionalitate mai buna a arterelor afectate si oferea si o serie de avantaje - procedura este mult mai simpla, dispozitivul se introduce mai usor -, riscurile pentru pacienti fiind deci mai mici, timpul de iradiere mai scurt, iar costul este mai redus prin faptul ca se foloseste un singur dispozitiv in loc de doua sau chiar trei, dupa cum explica prof. dr. Dragos Vinereanu.
Costul unei astfel de interventii poate ajunge pana la 1.500 de euro, insa 75% din valoare poate fi acoperita printr-un program national al Ministerului Sanatatii.
Tot in octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti a avut loc o operatie de protezare de genunchi personalizata, in premiera atat la nivel national, cat si la nivelul Europei Centrale si de Est.
Protezarea a fost efectuata de o echipa condusa de conf. dr. Catalin Cirstoiu unei paciente in varsta de 59 de ani, care suferea de gonartroza, o boala care afecteaza calitatea articulatiilor de la genunchi.
"Acest tip de interventie este cea mai moderna metoda de tratare a afectiunilor ortopedice. Oamenii sunt diferiti si atunci trebuie gasite metode personalizate de tratament. E ca si cum un croitor ar face un costum pe talia ta", explica, intr-o informare de presa, conf. univ. dr. Catalin Cirstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti.
Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti este primul centru din Romania si printre primele doua centre din Europa care au fost acreditate pentru acest tip de procedura.
Spre deosebire de protezarea de tip clasic, protezarea de genunchi personalizata ofera un timp operator mai scurt, riscul aparitiei complicatiilor este mai scazut si de asemenea comportamentul postoperator confera o mobilitate mai mare a protezei.
***
Implantarea primului stent resorbabil - o premiera medicala nationala - a avut loc in noiembrie, la Centrele de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala Med New Life (MNL) cu punct de lucru in incinta Delta Hospital din Bucuresti.
Dr. Dan Deleanu, coordonator Cardiologie Interventionala Med New Life si sef al Sectiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Boli Cardiovasculare ''C. C. Iliescu'', declara, pentru AGERPRES, ca este un stent special, bioresorbabil, care a fost lansat la Viena, tot in luna noiembrie.
Stentul este utilizat pentru pacientii cu leziuni coronariene. Mai mult de o treime dintre cei cu astfel de afectiuni necesita implant de stent, explica medicul. "Media europeana este de 2.000 de cazuri la un milion de locuitori, in Romania se fac 500 de cazuri la un milion de locuitori, este vorba de stentari totale, clasice. Acest tip de stent este indicat mai mult la tineri cu leziuni coronariene, care, avand in vedere ca stentul se resoarbe, nu mai au nevoie sa mai ia medicatia, dupa interventie, vasul revine la o forma normala, exista vasoconstrictie, vasodilatatie, spre deosebire de stenturile de pana acum metalice, care tin ca o armatura vasul. Nu e o limita de varsta, poate fi utilizat si la persoane varstnice, depinde de starea vaselor, daca sunt leziuni foarte calcifiate nu este indicat. Dupa primele sase luni incepe resorbtia, care dureaza pana la doi ani. Este o revolutie in cardiologia interventionala care este asteptata de multi ani", spunea dr. Dan Deleanu.
Costul unui astfel de stent este in jur de 4.000 de euro. AGERPRES
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page