Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Craciunul, repetabilul ceas de sfintenie


    
Maria Diana Popescu  

Valurile crizei crizei nu ne-au redus la tacere. Traim inca! Am apucat si aceste Sfinte Sarbatori. Cind aproape totul era ostil in jurul nostru, hop, minune! Se fisureaza podeaua cerului si curg pe Pamint o droaie de Mos Craciuni si craciunite cu minijup capul bietului roman, care a economisit cite un banut la ciorap tot anul, ca macar de Craciun si de Revelion sa manince mai bine. Daca lucrati si nu reusiti sa ajungeti in magazine, drumurile satelor arata ca niste macelarii in aer liber, porcii pirliti, spalati, transati, semi-preparati se vind pe la porti sau pe marginea drumului. Boltile caselor si gardurile s-au transformat in galantare pentru cei interesati de carne sanatoasa. Vinzarile de carne de porc si de brazi n-au nicio legatura cu razboaiele pentru cucerirea natiunilor, nici cu odaia in care sta chircita teoria Europei, nici cu supermarcheturile care pierd teren, an de an, in favoarea tirgurilor romanesti cu preparate traditionale, amenajate in centrele oraselor. Preturile sint mari in tirguri, dar romanul vrea sa manince curat, ca pe vremuri. Craciunul n-ar fi Craciun, daca n-ar sfirii cirnatii taranesti in tigaie si n-ar tremura piftia pe masa, daca n-ar mirosi a sarmale pina in capatul satului si a cetina de brad in odaie. Criza trebuie hranita cu sarmale si friptura de porc.
 Traversind America, ea bintuie nesatula de 4 ani Uniunea Europeana, unde porcii autohtoni au fost integrati cu de-a sila prin siretlicuri democratice, economice, politice, culturale si, de ce nu, istorice. Inainte de integrare „Pomana porcului" romanesc a generat chiar si un seminar stiintific, „Porkshop - teze si antiteze", tinut la Teatrul National din Bucuresti. Ce capitol putea fi atunci mai interesant pentru popor de negociat cu U.E., decit „porcul"! Savanti, cercetatori si oameni de stiinta, de tot risul, au ridicat pofticiosi capacul de pe ceaun, atentionind taranul cu privire la hermeneutica crimei ritualice a porcului, strins legata de viitorul Romaniei. Marele alb stia cite legi se invirt in jurul lui, cite interese de grup si de stat, cite spagi se dau pentru el. Pe scara Puterii, porcul e stapin si azi si peste oameni. In jurul lui se coc ordonante, legi, angajamente, fraude, tepe.
   Etnografii si folcloristii consemneaza ca in vechime, la solstitiul de iarna, jertfirea porcilor era un lucru obisnuit in onoarea zeilor, pentru a-i convinge sa lase zilele mai lungi decit noptile. In „Bunul simt ca paradox" a lui Al. Paleologu, la capitolul despre „injuraturi din limbile europene", scrie ca injuratura romanului - „trimiterea la origini" - „este o sansa acordata preopinentului de a reveni intr-o forma imbunatatita". In acest sezon sarbatoresc e posibil ca injuratura sa aiba virtuti terapeutice. Romanii care nu vor avea nici acum pita pe masa, isi vor aminti printre injuraturi de grohaitorii din Casa Poporului, fiecare unic in alt mod (la fel ca amprentele digitale), prin rit, urechi, coada sau sorici, care au adus mare dezastru pamintului romanesc. Nevoiasii ii vor afurisi, de nu-i mai spala toata apa Iordanului, nici conturile in euro, in dolari sau in franci elvetieni, apoi vor face poteca spre biserici, la icoanele facatoare de minuni, stiind ca numai de acolo poate veni ajutorul.
   Craciunul este si va trebuie sa ramina repetabilul ceas de sfintenie, acum si totdeauna. Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos reuseste sa mobilizeze in fiecare an intreaga suflare omeneasca. Cu inima primenita, impartasit cu Cele sfinte dupa post, romanul trage parca mai luminat de nevoi sau de gratarele incinse intre marea de probleme fumeginde. Credincios traditiei crestine, romanul a cultivat de veacuri, ca pe un lucru de pret, statornicia in Biserica. Pe de alta parte, cautind calea de a infrunta zonele de afecte si efecte contemporane, a apelat prin rugaciune la Tatal Ceresc, unde nu-i loc pentru indoiala si nici pentru umbre. Sa nu-l pierdem pe Dumnezeu in aceasta dezordine a lumii! Sa fim buni macar in ceasul Nasterii Mintuitorului IIsus, poate astfel o minune va ierta Romania de crima savirsita in Sfinta zi de Craciun a lui 1989. (ART-EMIS)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page