Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Ideologia si cultura urii si raporturile ei cu guvernantii nostri





Istoricul ungur Engel Pal in recent tradusa carte: “Regatul sfantului Stefan. Istoria Ungariei medievale 895-1526” - editura Mega Cluj Napoca, 2006, traducere Aurora Moga,   scrie in finalul cartii:

“ Nici pe departe, generatia Mohacs-ului nu a disparut, ci a ramas vie ideologia ei. ... Xenofobia ei, partinirea, iluziile si narcisismul, au trait mai departe, de la sfarsitul secolului al XVII-lea, sub forma unui nationalism virulent, provocand grave  desfigurari de constiinta si sociale, servind ca model urii etnice  din bazinul carpatic. Burghezia maghiara a secolului trecut si-a insusit acea conceptie istorica  nobiliara, ale carei numeroase elemente implantate in constiinta colectiva sunt IMPOSIBIL DE EXTERMINAT (s.n.). Spiritul lui Werboczy traieste pana astazi in noi”.
 Da Engel Pal nu s-a schimbat nimic aceiasi  mistificare a istoriei, ura si xenofobie codificate de Kussuth, Petofi, Szabo Dezso, Arany sau Dordai Lorand. si asa cum a spus poetul national Benjamin Laszlo „Orice cuvant care nu e scris pentru a indemna sa insfaci pumnalul nu e decat apa sfintita ...”.
si asa se scrie azi in Romania, citam la intamplare! Din cotidianul Haromszek, nr. 6541 din 15.03.2012: „Presedinta Asociatiei Culturale Benedek Elek din Batanii Mari, invatatoarea Mihaly Reka, a subliniat efectul unificator exercitat de Bodvaj, mentionand: fara niciun apel, calauzita de o voce launtrica, populatia din Bazinul Baraolt se aduna, an de an, la furnalul din Bodvaj, pentru a-i omagia pe stramosii nostri care si-au sacrificat viata in revolutie. Csige Sandor Zoltan, consul la consulatul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, a transmis mesajul lui Orban Viktor, dupa care a urmat cuvantarea rostita de Balazsi Denes, primarul din Bradut. Ca sa fim demni de stramosii nostri, trebuie sa renuntam la interesele noastre personale meschine si, in interesul comunitatii, sa invatam sa ne solidarizam - a spus Balazsi. Csige Sandor Zoltan a evidentiat marinimia tinerilor din martie si a elogiat modul in care au actionat ei in interesul natiunii. Balaicz Zoltan, viceprimarul din Zalaegerszeg, i-a salutat pe participanti parafrazandu-l pe Wass Albert si a vorbit despre tinerii care au fost convinsi ca vor reusi sa schimbe destinul natiunii.  ... . Keresztes Zoltan, preot catolic din Miclosoara, a evidentiat, in binecuvantarea sa, rolul regelui nostru Stefan cel Sfant, care i-a daruit credinta natiunii noastre” - autor Hecser Laszlo.

Sau din cotidianul Haromszek, nr. 6542 din 16.03.2012, autor Iochom Istvan: „. Scopul nostru nu poate fi altul decat edificarea majoritatii morale maghiare din Transilvania, crearea alternativei nationale, ... - a spus Szasz Jeno la finalul discursului sau. Manifestarile din centrul orasului s-au incheiat cu binecuvantarile rostite de Varga Bela, arhiepiscop romano-catolic din scaunul Kezdi-Orbai si Beder Imre, preot reformat, intonarea imnurilor ungar si secuiesc, depuneri de coroane si demonstratii de lupta” - autor Iochom Istvan.

Sau  cotidianul Haromszek, nr. 6542 din 16.03.2012:
 „Stramosii nostri au demonstrat ca poporul maghiar nu este un popor de slugi si este bine sa ne agatam de aceasta forta vitala pe care ne-au lasat-o - asa si-a inceput discursul festiv preoteasa reformata Orban Judit, ieri, la Covasna. Ea a vorbit despre forta vitala, iar acest lucru s-a potrivit cu momentul de dinaintea discursului, cand prin fata scenei au defilat calareti si atelaje din localitatile din scaunul Orbai, pregatindu-i, in cateva minute, de sarbatoare pe cei mai bine de 1.000 de participanti. Primarul Lorincz Zsigmond a sosit calare, el fiind urmat de edili, tineri, calareti si atelaje din localitatile din scaunul Orbai. Corurile unite (Corul reformat de barbati, Inima curata, Hozsana si Pastorala) conduse de Cseh Bela, Gyero Katalin si Antal Erno au cantat cantece patriotice, dupa care castigatorul concursului de oratorie, Bajko Edina, eleva a Centrului scolar Korosi Csoma Sandor, le-a vorbit celor prezenti. Comandantul Regimentului I de Husari din Zalaegerszeg, viteazul Szentgyorgyvolyi Csondor Csaba, sosit la Covasna impreuna cu sase camarazi, le-a reamintit celor prezenti ca avem o cultura de care trebuie sa profitam.Vargha Mihaly, directorul Muzeului National Secuiesc din Sfantu Gheorghe, oratorul manifestarii, a vorbit despre lunile martie din copilaria sa, cand, la Targu Secuiesc erau aprinse lumanari in secret la statuia lui Gabor Aron. Varga a continuat: asta facem si in prezent, si desi e viscol si frig, in inimi este caldura, deoarece simtim ca suntem solidari. Manifestarea s-a incheiat cu discursul protopopului romano-catolic Kovacs Gabor. El a accentuat ca singura bogatie pe care nu ne-o poate lua nimeni este comemorarea”. - autor Fekete Reka.

Daca in Israel germanii rezidenti ar dori sa ridice vreo statuie vreunei capetenii naziste sau vreunui  criminal precum la noi Lorand Dordai sau Albert Wass credeti ca etnicii respectivi platitori de taxe Israelului ar fi tratati cum sunt tratati  aici rasisti de catre Nastase, Tariceanu, Boc, Ungureanu sau Funeriu, Baba? Sau cum i-a tratat Iliescu, Constantinescu si ii trateaza Basescu!? Nu in Israel, dar in nici o alta tara normala nu li s-ar permite sa-si exibe prin parlament, televiziunii si publicatii ura si xenofobia lor.  Atunci ramane o singura intrebare de ce la noi xenofobia, ura si dispretul fata de romanii e atat de cinstit de guvernantii nostri? Raspunsul e unic - LASITATE, INCULTURA si CORUPTIE  - un cumul de factori. Reteta, in sens de proportii, e diferita la cei pomeniti mai sus, dar esenta e aceiasi. Cultura urii va naste monstri - ea trebuie macar cunoscuta si dezavuata, iar cei care  lasi, inculti si corupti fiind nu sunt potenti sa tina piept urii, rasismului si sovinismului sa plece ca sa putem trai decent alaturi de secui, de tatari, de unguri si de maghiarizati intr-o tara normala in care buna intelegere sa inlocuiasca ura lui Werboczy, Kossuth sau Petofi.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page