Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Despre dualitatea sufletului omenesc în “Viata pe fuga”, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)



Roman de factura psihologica, “Viata pe fuga” de Mirela Roznoveanu se remarca prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje si evocarea in detaliu a mediului, dar si prin modul exemplar in care autoarea stie sa surprinda exteriorizarea sufletului, mutatiile sufletesti sau interiorizarea lumii in constiinta personajelor. Volumul este scris in exil si zugraveste cu maiestrie nu doar Lumea Noua, ci si momente cheie din trecutul Romaniei comuniste.

Mirela Roznoveanu, detinatoare a Premiului pentru literatura comparata 2008
Printre volumele semnate Mirela Roznoveanu se numara:  „Civilizatia romanului” (eseu despre romanul universal; volumul I - 1983, volumul II - 1991), „Totdeauna toamna” (roman, 1988), „Viata pe fuga” (roman, 1997), „Platonia” (roman, 1999), „Timpul celor alesi” (roman, 1999), „Toward a Cyberlegal Culture” („Catre o cultura juridica virtuala. Eseuri”, 2002), „Born Again – in Exile” („M-am nascut a doua oara in exil”, poeme, 2004), „Elegies from New York City” (2008), „Civilizatia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote”, (2008), etc. In 2008, scriitoarea obtine Premiul pentru literatura comparata 2008 al Asociatiei de Literatura Generala si Comparata din Romania.

Mirela Roznoveanu – o scriitoare romanca in Statele Unite
Nascuta la Tulcea, intr-o familie de intelectuali, Mirela Roznoveanu isi ia licenta in filologie, la Universitatea din Bucuresti, cu o lucrare de gramatica istorica. Din ianuarie 1991, scriitoarea se stabileste la New York. In 1996 aceasta devine membru al Facultatii de Drept a New York University (NYU) si ocupa functia de cercetator in dreptul international si comparat, avand gradul academic de profesor asistent. In 2005, Mirela Roznoveanu este redactor sef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridica, publicat de NYU Hauser Global Program (Web site-ul jurnalului) si cercetator cu gradul de profesor asociat. Autoarea este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania si membra a Academy of American Poets.

„Viata pe fuga”, romanul acestui sfarsit de mileniu
„Fuga prin viata sau „Viata pe fuga” este unul din cele mai insolite si mai expresive romane din intregul spectru epic romanesc contemporan. Marile evenimente ale acestui roman sunt cu precadere sufletesti, filozofice, existentiale. „Viata pe fuga” este romanul acestui sfarsit de mileniu”, spune Ion Tugui.
La fel ca si in “Platonia”, Mirela Roznoveanu se dovedeste a fi si in “Viata pe fuga”, un subtil analist al sufletului feminin, evocand inca o data cu talentu-i caracteristic, viata, framantarile, dorintele, preocuparile unei femei.

“Doamne, ce este viata?”
“Doamne, ce este viata?”, se pune la un moment dat, intrebarea, in cartea Mirelei Roznoveanu, „Viata pe fuga”. Sau altfel spus, parafrazand titlul volumului, ce fel de viata mai poate fi cea traita pe fuga? Poate tocmai de aceea nu este intamplator faptul ca romanul incepe in ajunul zilei de 4 Iulie, in preziua marii sarbatori nationale a Americii. Odihna caracteristica unei importante sarbatori ar trebui sa devina pentru Angela, personajul principal al cartii - o emigranta romanca ajunsa in Lumea Noua - un mod de existenta, nu neaparat fizica, dar mai ales, interioara.
De altfel, autoarea nu alege intamplator ca moment de debut al cartii, ajunul lui 4 Iulie, ziua de nastere a unei natiuni. Eroina insasi are nevoie sa se nasca inca o data, din propria-i cenusa, pe pamant american. Iata de ce, doar atunci cand va fi capabila sa inteleaga ca a ales sa aiba un alt camin, departe de tara natala, in clipa cand va reusi sa se lase cu adevarat adoptata de aceasta noua patrie, Angela va ajunge sa se accepte pe ea insasi si sa renunte la un stil de viata marcat de ideea ca orice ar face, continua sa ramana un exilat, o fiinta ce isi traieste viata pe fuga.

“Era din nou vorba de tara ei”
Angela, personajul spre care este indreptat interesul autoarei, este “o femeie inca tanara si atragatoare, careia i-ai fi putut da orice varsta, intre treizeci si treizeci si opt de ani”. Ea reprezinta prototipul femeii moderne, active, in stare sa judece lucid. Desi atrasa de societatea americana eclatanta, eroina nu renunta sa traiasca dupa un cod interior in care amintirile joaca un rol important. “Apoi, inima zvacni din nou, ca biciuita. Desigur, era din nou vorba de tara ei si de anul 1990. Trecusera de atunci aproape doi ani...” Aceste amintiri revin asemenea unor flash-uri pe tot parcursul cartii, evocand un moment de cotitura in existenta personajului, o ruptura in legatura ancestrala, dintotdeauna, dintre ea si lumea de acasa. Desi este o femeie energica si curajoasa, Angela inca mai are nevoie de un univers al ei, in care se retrage pentru a evada din realitatea cotidiana si a uita de deceptiile si greutatile vietii de emigrant.

“Acest an si jumatate de America”
Ajunsa in America, Angela se schimba psihologic, comportamental si vestimentar. “Trupul i se schimbase si el in acest an si jumatate de America, cauta parca sa se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar si trasaturile i se subtiasera, ochii si parul isi schimbasera culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai inalte si mai melodioase.”
Cu toate acestea, eroina nu reuseste sa treaca pragul despartitor al celor doua medii sociale – cel din care provine si cel in care o condusese destinul si unde acum, incearca sa isi gaseasca un loc sub soare. In “jurnalul de care nu se despartea niciodata”, ea noteaza: “N-am dormit intreaga noapte din cauza tensiunii nervoase si a luxului desantat din camera in care stau. Carpetele, draperiile, cearceafurile, paturile, pana si foile de hartie cu antetul hotelului ma umilesc. Sunt o saraca, venind dintr-o lume barbara, a lipsurilor si razboaielor fratricide.”
“Nu esti decat o sclava”
Noua conditie sociala in care se afla Angela sta sub semnul “traumei desprinderii de loc si de fire, personajul feminin al autoarei devenind el insusi o coagulare densa de stari si convulsii”, afirma Ion Tugui. Eroina este coplesita de lumea in care traieste si din acest motiv alege varianta de a se refugia intr-o realitate paralela, secunda, din trecut, despartind astfel aparenta de esenta. Sosita in America in cautarea libertatii, Angela realizeaza ca a nimerit in mijlocul unei societati individualiste, in care nu mai este loc si pentru dramele personale. Mai mult, definitia libertatii, asa cum o inteleg cei de aici, vine sa ii confirme ca aparent, ea pornise in cautarea unei himere, atunci cand isi parasise tara pentru Lumea Noua. “Libertatea inseamna bani si putere. Nu te lasa imbatata de vorbe, nu esti decat o sclava.
Desi Angela vede taramul tuturor posibilitatilor  ca pe un pamant al fagaduintei, port al unei indelungi calatorii, realitatea careia trebuie sa ii faca fata, pe masura ce se desfasoara, evidentiaza ca aici totul functioneaza conform unui mecanism cu anumite legi si principii, diferite de ceea ce isi imaginase inainte sa plece din Romania. Iata de ce, schimbarile de comportament ale eroinei se incadreaza perfect in tiparul situatiei prin care aceasta trece in prezent. “Fusese considerata o curajoasa, dar in America descoperea ca nu stie sa spuna adevarul, din lasitate. “Ti-e frica sa nu te dea afara”, a ras Leslie batjocoritor. “Muncesti mult pentru putin.””

America, un simbol
Romanul Mirelei Roznoveanu, “Viata pe fuga”, este elaborat, dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezulta din singuratatea destinului pe care autoarea il prezinta. In carte se detaseaza sondarea morala, puterea de discernamant si luciditatea analitica a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin trasaturi repezi si incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic insa, adevaratul personaj principal din  “Viata pe fuga” este o intreaga lume devenita fiinta, o societate, o Cetate numita Lumea Noua, cu obiceiurile, regulile si prejudecatile ei.
Arta Mirelei Roznoveanu consta tocmai in stiinta portretizarii structurii acestei Lumi Noi, careia ii inventariaza atent, toate unghiurile.
Octavian D. Curpas

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page