Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Participarea locuitorilor Muresului Superior la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918



Realitatile social-politice si economice ale Transilvaniei de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea au demonstrat ca Unirea Transilvaniei cu Romania a fost rezultatul unui indelungat proces de formare si maturizare a constiintei unitatii de neam si de limba din cele mai indepartate timpuri, opera la care a lucrat poporul roman de pe ambele versante ale Carpatilor.
Inca de la inceputul Primului Razboi Mondial, numerosi romani de pe aceste meleaguri, care erau inrolati in armata austro-ungara, si-au manifestat dorinta sa treaca de partea armatei romane, pentru a-si aduce si ei contributia la eliberarea si unificarea Romaniei. Ca prizonieri, sau dezertand din armata, ei s-au inrolat ca voluntari in armata romana, dintre acestia putand aminti pe cativa din zona Reghinului: Simion Mandrescu din Rapa de Jos, ing. Florea Bogdan din Reghin, Hanes Chirila din Sacalu de Padure, Danciu George din Idicel etc.
In timpul evenimentelor revolutionare din 1918 au avut loc miscari revolutionare si de eliberare nationala a popoarelor asuprite din Transilvania, constituindu-se comisii locale care vizau ca punct final unirea cu Romania.
Ca forme de organizare a populatiei romanesti in luptele revolutionare din 1918 au fost Consiliile Nationale Romane (CNR) si Garzile Nationale. CNR pentru             intreg comitatul Mures-Turda s-a constituit la Reghin in data de 5 noiembrie 1918, dupa ce in prealabil, la 31 octombrie 1918, s-a constituit Consiliul National Roman Central (CNRC) cu sediul la Arad. Biroul CNR din Reghin a fost compus din: dr. Augustin Chetianu – presedinte; Vasile Duma – vicepresedinte; Ariton M. Popa – secretar I; Ioan Harsia – secretar II; Ioan Varga – notar.
Sub directa indrumare a CNR judetean au inceput sa se formeze consilii nationale si garzi civile aproape in fiecare comuna, unde erau alesi cei mai de seama oameni ai comunei, fruntasii satului.
In cursul lunii noiembrie 1918, in majoritatea comunelor din zona Reghinului s-au constituit consilii nationale: Deda – 6 noiembrie; Solovastru – 9 noiembrie; Suseni – 11 noiembrie; Poarta – 12 noiembrie; Beica Romana – 17 noiembrie; Glajarie – 21 noiembrie; Bala – 23 noiembrie; Orsova – 24 noiembrie etc. Aceste consilii au activat si au militat pentru infaptuirea unitatii nationale. CNR comunal din Deda era compus din 15 membri si avea ca presedinte pe medicul Petru Neagos, cel din Dumbrava numara 18 membri si avea in frunte pe parohul Augustin Botianu, iar cel din Pietris avea 20 de membri, iar presedinte era parohul Dionisie Radu.
Se poate observa ca majoritatea presedintilor CNR erau preoti, invatatori sau chiar primarii satelor, care se bucurau de simpatia si sprijinul poporului.
Pentru oprirea valului revolutionar al maselor si diminuarea invrajbirii nationalitatilor, imparatul a ordonat la 31 octombrie 1918 infiintarea "sfaturilor militare" pe nationalitati, care sa vegheze la "mentinerea ordinei”.
Garzile Nationale Romane si-au desfasurat activitatea sub conducerea CNR, in fata caruia au depus juramantul. De obicei, ele s-au constituit in adunarea de alegere a CNR comunal, careia ii erau subordonate pe plan local, in profil vertical ele subordonandu-se comenzii garzii judetene.
Garda Nationala din Deda avea 13 membri, in fruntea ei fiind Nechita Pascan – primarul comunei, cea din Dumbrava avea drept comandant pe Petru A. Botianu, cea din Idicel Padure – pe Petrea Suciu, cea din Maioresti – pe Laurean Maior, cea din Morareni – pe Ioan Sigartau, la Rapa de Jos – pe Grigore Berescanu, la Rapa de Sus – pe Nicolae Gliga, la Sacalu de Padure – pe Ilie Campean etc.
Intreaga putere politica si administrativa a fost preluata de CNR, care a actionat cu energie ca organ politic national, lasand pe seama organelor administrative judetene si comunale rezolvarea problemelor specifice acestora.
O problema importanta era alegerea delegatilor pentru Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia. CNRC a trimis la 15 noiembrie 1918 o circulara consiliilor judetene, cercuale si comunale din Transilvania, Ungaria si Banat, cerand ca in termen de 12 zile sa se faca, in toate judetele locuite de romani, in fiecare cerc electoral, alegeri de delegati pentru Marea Adunare Nationala Romana, din fiecare cerc delegandu-se 5 reprezentanti.
Satele apartinatoare cercului electoral al Reghinului au ales ca delegati pe: dr. Ioan Harsia – avocat in Reghin; dr. Silviu Tilea – medic in Toplita; Andrei Cadar – proprietar in Stanceni; dr. Teodor Popescu – avocat in Reghin; Ioan Duma – preot in Sacalu de Padure.
In afara de acesti delegati, CNRC a chemat intreaga populatie sa participe in numar cat mai mare la Marea Adunare de la Alba-Iulia.
Prin glasul celor 1.228 de delegati alesi si a peste 100.000 de participanti a fost facuta lumii intregi dorinta arzatoare a romanilor de a se uni intr-un singur stat, de a trai liberi si independenti.
Din partile Muresului Superior au participat la Marea Unire numerosi reprezentanti, care au aprobat in unanimitate hotararile luate la Alba-Iulia, lasand urmasilor valoroase si interesante insemnari asupra maretului act.
Dintre acestia amintim pe Emilian Antal – fiu al Vaii Muresului, delegat al studentilor romani la Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia, Ioan Banciu – muncitor tamplar din Reghin, Petre A. Botianu – notar la Vatava, dr. Ioan Popescu – jurist, primarul orasului Reghin pana la odiosul Dictat de la Viena, Dumitru Sava – invatator in satul Deleni, Ioan Borsianu –  invatator la Deda.
Cinstind memoria celor care s-au jertfit pentru idealul national si social, stapani ai prezentului, locuitorii acestor meleaguri isi amintesc cu stima si profund respect de inaintasi si privesc cu mult optimism viitorul.

Prof. GHEORGHE DARABAN

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page