Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

1 Decembrie - ostasul roman



OSTASUL

1877-1878

Marele Duce Nicolae, fratele tarului Alexandru II comandantul armatelor ruse din raboiul ruso-romano - turc, dupa doua infrangeri severe in fata turcilor, la Plevna, a trimis urmatoarea telegrama cifrata domnitorului Carol I (viitorul rege al Romaniei) la 19 iulie 1877: “Turcii … ne zdrobesc. Rog sa faci fuziune, demonstratiune si daca se poate sa treci Dunarea, dupa cum doresti ”. Generalul A. Cernat ministrul de Razboi al Romaniei retine in memoriile sale reactia Marelui Duce Nicolae cand l-a anuntat decizia lui principelui  Carol de a trece Dunarea: “Vous tombez comme la Providence …”
Generalul britanic  V. Baker declara: “Este clar pentru orice military impartial ca fara ajutorul fortelor romane, intreaga armata rusa … ar fi fost inevitabil aruncata  inapoi in Dunare”
Istoricul turc contemporan T. Yilmaz admite  ca “fara armata romana, inamicul (rusii) nu ar fi putut sa invinga la Plevna”.
 Istoricul rus N.V. Vinogradov in lucrarea “Razboiul din anii 1877-1878” publicata de Academia de stiinte in 1979, scria: “(ofiteri rusi) vorbeau cu o profunda admiratie despre virtutile militare ale aliatilor lor romani … Lucrarile de fortificatie au fost admirate de multi ofiteri rusi. S-au pastrat aprecieri din cele mai magulitoare despre artileria romana”.
Periodicul belgian “Le Bien public” din februarie 1878 scria: “Ei (romanii) au luat marea parte la asaltul Plevnei si la infrangerea definitiva a lui Osman-pasa, care a hotarat rezultatul campaniei  ”.
Cotidianul “Daily News” arata la randul sau: “a luat dintr-un singur pas locul sau intre armatele europene. Conseciitele acestui fapt sunt mai mari pentru tara si pentru chestiunea Orientului decat s-ar parea la prima vedere …”. Iar periodical vienez “Neue Freie Presse” tragea un semnal: “… acum un an se putea ierta nesocotirea armatei romane, azi e necesar si chiar oportun ca in calculele militare armata romana sa fie pusa in cumpana … ”
Intr-o scrisoare Friedrich Engels scria: “fara romanii rusii ar fi fost fara iesire   la Plevna”

1916-1919

Premierul britanic, Lloyd George aducea un omagiu taranului roman la un an de la intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial, alaturi de Antanta:  “a dovedit omenirii ca este soldatul cel mai viteaz din lume cand I se da posibilitatea sa-si demonstreze aceasta vitejie”
Generalul Henri Bertholet intr-o declaratie pentru ziarul “L Entente”,  ce aparea la Petersburg, referindu-se la luptele purtate de armata romana in 1916 - 1917,  spunea: “poporul roman poseda pana la cea mai inalta treapta calitatile esentiale ale unui soldat, acelea care constituie armatele de elita:bravura, spirit de disciplina, energie, in fine, un puternic patriotism”. Acelasi general, bun cunoscator al realitatilor de pe frontal din Moldova, ii telegrafia generalului roman Eremia Grigorescu, scriind intre altele: “Bravura ofiterilor si soldatilor romani atrag in acest moment admiratia tuturor armatelor aliate si carora dusmanii le aduc omagiile lor”
Diplomatul roman Raoul Bossy aminteste ca, intr-o intrevedere la Helsinki din 1934, Carl Gustaf Emil Mannerheim i-a spus:  "Despre ostasul roman are numai cuvinte de lauda pentru vitejia si puterea lui de rezistenta ... imi vorbeste ... cu deosebita prietenie de generalul Averescu". Mannerheim cunoscuse direct ostasul roman, in timpul Primului Razboi Mondial, in calitate de ofiter superior in armata rusa, cand a comandat diferite unitati ruse sau romano-ruse pe frontal din Moldova.
Iata ce scria ziarul britanic “Times”, la 17 august 1917 despre victoriile romanesti: "Romanii s-au batut cu un eroism mai presus de orice lauda. Soldatii germani au fost atat de violent atacati incat aruncau armele pentru a fugi mai iute, ca sa nu fie facuti prizonieri. Aceasta infrangere este lovitura cea mai importanta pe care au primit-o germanii in rasaritul Europei".
Ariside Briand, in Camera deputatilor de la Paris, cativa ani mai tarziu remarca: "Din memoriile lui Ludendorff si din constatarile Marelui Stat Major Interaliat reiese ca Germania si aliatii ei au fost nevoiti sa mobilizeze inca 58 de divizii pe frontul oriental, din cauza intrarii Romaniei in actiune. Victoria de la Marasesti, unde s-au consumat peste 30 de divizii germano-austro-bulgaro-turce a salvat frontul oriental in 1917 pana la venirea iernii, caci prin eventuala ocupare a Moldovei si Basarabiei, s-ar fi prabusit mult mai devreme armata rusa, inainte ca Anglia sa fi ajuns la maximul efortului sau militar si America sa-si fi transportat in Franta trupele sale, imense  cantitati de alimente si munitiuni care au hotarat Victoria pe frontul oriental”
In numele primului ministru britanic Lloyd George intr-o telegrama cifrata adresata primului mistru roman, Ionel Bratianu se spune “Rezistenta de neintrecut a armatei romane din timpul verii trecute ne-a umplut de admiratie”
Comandantul fortelor ruse de pe frontul roman, generalul Dimitri Scerbacev, scria la 15 august 1917, imediat dupa victoria de la Marasti si parasirea frontului din Galitia (dezastrul rus de la Tarnopol) si nordul Bucovinei de catre rusi  si victoriile de la Marasesti si Oituz, cand anarhia din armata rusa si ostilitatea fata de romani erau tot mai daunatoare: “Sunt plin de admiratie pentru eroismul trupelor romane si felicit comandamentul, ofiterii si soldatii tuturor unitatilor, pentru felul stralucit in care au respins ofensiva inamicului”
 Monkewitz, Seful Statului Major al armatei IV ruse scria despre luptele din vara lui 1917: "Chiar in cursul bataliei, atitudinea unor unitati (rusesti –nn) a fost cu adevarat criminala … numai patriotismul inaltator al trupelor romane a salvat situatia”  
Generalul Kurt Ernst von Morgen si-a notat, cu retinere, in memoriile sale despre ofensiva germana de la Marasesti condusa de feldmaresalul August von Mackenzen, oprita de romani urmatoarele: "Impotrivirea romanilor a fost neinchipuit de darza, darzenie dovedita de cele 61 de contraatacuri in cursul celor 14 zile de lupta. Atacurile au fost duse de romani la baioneta si ne-au pricinuit pierderi foarte grele.”
Ofensiva feldmaresalului von Mackensen  a fost zdrobita de soldatii romani la Marasti, in iulie 1917, in conditiile in care “partenerii” rusi atinsi de “revolutie” paraseau pozitiile in timpul ofensivei. O recunoaste printre dinti generalul Erich Ludendorff in memorii: “Armata romana se consolidase cu concursul Frantei intr-un asemenea grad ca ni se paru cu neputinta sa obtinem un success strategic … renuntarea la operatiunea proiectata in Moldova mi-a fost penibila ”

1941-1945

Generalul Eugen von Schobert, comandantuil Armatei XI germane, dupa eliberarea partii de nord a Moldovei, tara de sus a lui Stefan cel Mare, mai nou numita si Bucovina,  si-a exprimat “deplina recunostinta” fata de modul cum luptase Armata a III-a romana, si a felicitat Comandamentul roman la 7 iulie 1941.  
Cand au fost intrebati  mai multi ofiteri germani – care erau cei mai buni soldati din cadrul Axei neapartinand Germaniei: finlandezii, croatii sau ungurii -  generalul Hans Speidel – fost general al Wehrmachtului si ulterior Seful Statului Major NATO a raspuns: "Nici unii. Romanii. Dati-le niste ofiteri de treaba si sunt cei mai buni soldati pe care ii puteti avea”.
Fostul commandant din Creta, generalul Heinrich Kreipe, care conduse o divizie pe frontul din Kuban (sud de Stalingrad unde a fost si tatal autorului acestor randuri, pe front – nn) unde-i vazuse pe romani in actiune, a raspuns la intrebarea unui ofiter britanic referitoare la cine a fost cel mai bun aliat militar al germanilor: " A, romanii desigur. Au fost neinfricati in atac si daca trebuiau sa apere o pozitie erau ca niste caini de paza! Rezistau uneori pana la ultima suflare”  

de Octavian Capatina

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page