Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

SENSUL VIETII ESTE ÎN TAINA SFINTEI CRUCI



Preot Aurel Sas, Las Vegas

„Si zicea (Iisus) catre toti: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie.” (Luca 9, 23)
„Caci cuvantul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu.” (1 Cor. 1, 18)
„M-am rastignit impreuna cu Hristos; si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine. Si viata de acum, in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine.” (Gal. 2, 20)


(Continuare din editia precedenta)

Stimate cititorule, te invit sa-L insotim pana la capat pe Iisus Domnul, pe Drumul Crucii Sale pentru noi, sa putem vedea daca cineva a dus in viata o Cruce mai mare decat El sau daca S-a smerit mai mult ca Mantuitorul lumii: „S-a smerit pe Sine, ascultator facandu-Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce” (Filip. 2, 8), dar si pentru a intelege cat a trebuit sa sufere Domnul, spre salvarea neamului omenesc, platind cu Insasi viata Lui.

Sa-L urmam pe Iisus ducandu-si Crucea pana pe Golgota
„Si ducandu-si crucea, a iesit la locul ce se cheama al Capatanii, care evreieste se zice Golgota” (Ioan 19, 17). Cu sase zile inainte de Pastile iudeilor, Iisus Se gasea in Betania in casa lui Lazar, pe care il inviase din morti. Aici, unul din ucenicii sai, Iuda Iscarioteanul, a inceput sa protesteze, deoarece Maria a uns picioarele Domnului cu mir de nard curat si le-a sters cu parul capului ei. Iuda a protestat pentru ca nu s-a vandut mirul, cu trei sute de dinari, sa se dea saracilor. Dar el nu a zis aceasta pentru ca ii era mila de saraci, ci fiindca era fur si avand punga lua din ea. Iisus a raspuns: „Las-o, ca pentru ziua ingroparii Mele l-a pastrat. Ca pe saraci totdeauna ii aveti cu voi, dar pe Mine nu Ma aveti totdeauna” (Ioan 12, 1-8).
Ura arhiereilor a mers pana acolo incat si pe Lazar vroiau sa-l omoare, fiindca dupa invierea lui tot mai multi iudei credeau si mergeau dupa Iisus (Ioan 12, 9-11). Crucea Domnului Se vede in uneltirile conducatorilor religiosi si politici si la Intrarea Triumfala a lui Iisus in Ierusalim, cu sase zile inainte de Pastile iudeilor, cand au cerut Mantuitorului sa-si certe ucenicii, deoarece cantau impreuna cu multimile spre slava lui Dumnezeu, dar Domnul le-a raspuns: „…Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga” (Luca 19, 40). Apoi, fariseii din cauza invidiei au mai zis: „…Vedeti ca nimic nu folositi! Iata, lumea s-a dus dupa El” (Ioan 12, 19).
Cu doua zile inainte de Pasti, are loc adunarea arhiereilor, carturarii si batranii poporului, in curtea arhiereului Caiafa, unde s-au sfatuit cum sa-L prinda pe Iisus cu viclesug si sa-L omoare (Matei 26, 1-5). Miercuri seara, Iuda Iscarioteanul a mers la arhierei si L-a vandut pe Iisus, pentru treizeci de arginti! (Matei 26, 14-15). Joi seara, la Cina cea de Taina, Domnul a demascat pe Iuda vanzatorul si, intrand satana in acesta, a mers si L-a dat pe Iisus arhiereilor (Ioan 13, 21-28).
Crucea lui Iisus se continua in Gradina Ghetsimani, unde Iuda Iscarioteanul a venit cu oaste sa-L aresteze pe Iisus, Caruia Ii zice: „… Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat” (Matei 26, 49). Iisus incearca sa-si salveze ucenicul, zicandu-i: „Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins” (Matei 26, 50). Domnul incearca, iarasi, sa-l salveze pe Iuda, zicandu-i: „Iuda, cu sarutare vinzi pe Fiul Omului?” (Luca 22, 48). Aceasta este Crucea lui Iisus: sa fie vandut de ucenicul Sau si El sa caute sa-l salveze pe tradator, dar acesta sa nu vrea!  
Urmeaza Crucea judecatii Domnului, la arhiereul Anna, in puterea noptii, unde este hulit si I S-a dat o palma (Ioan 18, 22). La judecata lui Caiafa L-au scuipat si L-au batut cu pumnii pe Iisus! (Marcu 14, 64-65). Au cautat marturii mincinoase impotriva Lui, dar n-au gasit. Abia la urma au gasit pe unii dand marturie mincinoasa (Marcu 14, 55-59).
Crucea Domnului a continuat in zorii diminetii, cand de la judecata Sinedriului Iudaic a fost dus la judecata lui Pilat, unde a fost condamnat la moarte pe nedrept si L-au biciuit (Ioan 18, 20-40; 19, 1-16). Apoi, I S-a pus cununa de spini pe cap si Crucea in spate si a urcat dealul Golgotei, unde a fost rastignit prin baterea de piroane in mainile si picioarele Lui, pe Cruce, hulit si batjocorit, pana si-a dat Duhul in mainile Tatalui! (Ioan 19, 16-30; Matei 27, 2-50; Marcu 15, 1-37; Luca 23, 148).

Reflectie asupra Crucii lui Iisus
Am prezentat in mare aspecte din viata lui Iisus, sub povara Crucii omenirii, pe care a luat-o asupra Lui si a dus-o pana pe Golgota, cu o suferinta fara de margini si imposibil de descris in cuvinte, in toate amanuntele ei, pana si-a dat duhul, din inaltul Crucii, in mainile Tatalui Ceresc. Putem spune ca nici unul dintre martirii istoriei nu a ajuns la gradul de suferinta a lui Iisus in ducerea crucii lor. Nu, pentru ca in suferinta Crucii Domnului era suferinta, sub povara pacatului si a mortii in robia diavolului, tuturor generatiilor neamului omenesc, de la caderea lui Adam si pana la A Doua Lui Venire, pe norii cerului, sa judece viii si mortii.
Iisus a suferit in locul fiecarei fiinte umane dintotdeauna, pentru ca a luat asupra Sa toate pacatele si condamnarile la moarte ce le avea, dupa Scriptura ce ne descopera, zicand: „… Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce S-a dat (Iisus) pe Sine pentru pacatele noastre, ca sa ne scoata pe noi din acest veac rau de acum, dupa voia lui Dumnezeu si a Tatalui nostru” (Gal. 1, 3-4). Toate fiindca Dumnezeu a iubit creatia Sa, cu o iubire de neasemuit: „In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre”(1 Ioan 4, 10). Asa, „El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre, dar nu numai pentru pacatele noastre, ci si pentru ale lumii intregi” (1 Ioan 2, 2), dupa cum zice proorocia lui Isaia: „Dar El fusese strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat” (Isaia 53, 5).
Despre surparea diavolului, care avea stapanire asupra mortii, iata ce reveleaza Scriptura: „Deci, de vreme ce pruncii s-au facut partasi sangelui si trupului, in acelasi fel si El (Hristos) S-a impartasit de acestea, ca sa surpe prin moartea Sa pe cel ce are stapanirea mortii, adica pe diavolul, si sa izbaveasca pe acei pe care frica mortii ii tinea in robie toata viata” (Evrei 2, 14-15).
Va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page