Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

România, un model pentru Marea Britanie, în domeniul apiculturii (The Telegraph)


Londra, 16 nov /Agerpres/ - Odata cu scaderea dramatica a productiei de miere din acest an, apicultorii britanici sunt din ce in ce mai frustrati de lipsa de fonduri guvernamentale si ale UE. Dupa un an dezastruos pentru miere, ei se intreaba de ce nu ajung si la ei mai multi bani ai UE si ai guvernului, in contextul in care fondurile alocate unor tari precum Ungaria si Romania au contribuit la o crestere semnificativa a productiei de miere in ultimul deceniu, relateaza vineri The Telegraph.
Asociatia Britanica a Apicultorilor a anuntat recent o scadere de 72% in productia de miere din acest an, din cauza vremii nefavorabile. O cercetare recenta a Asociatiei Fermierilor din Albinarit a relevat ca productia s-a redus la jumatate in 2012, echivalentul unei pierderi de 7 milioane de lire sterline pentru industria din Marea Britanie.
Comerciantii apicoli, precum James Hamill de la ''Hive Honey Shop'' din sudul Londrei, cred ca finantarea UE ar putea imbunatati productivitatea, asa cum s-a intamplat si in alte tari din Europa "Am dori sa vedem ca fondurile guvernamentale sunt platite direct apicultorilor si nu unor firme de cercetare, organizatii de caritate si universitati, ci direct oricui creste albine si intretine un stup", a afirmat Hamill.
Apicultorii din Romania, care primesc deja finantare directa de la UE, si-au dublat coloniile de albine in ultimul deceniu. Intre 2000 si 2010, tara a produs 24.700 de tone de miere. Apicultorilor romani li s-a promis continuarea finantarii UE pana la sfarsitul lui 2014. tara va primi 3,4 milioane de euro pana la sfarsitul lui 2012, la fel si in 2013. Aceasta crestere a productiei pare sa progreseze in anii urmatori, in contextul in care o continuare a finantarii UE, imbinata cu programe educationale, masuri ale agriculturii ecologice, registre ale apicultorilor si factori geografici se dovedesc esentiale pentru succesul mierii in aceasta tara, subliniaza ziarul britanic.
In conditiile in care peste 80% din produsele apicole de pe rafturile din Marea Britanie sunt importate din tari ale UE, printre care si Romania, Patrick Robinson, directorul de operatiuni de la compania ''Rowse Honey'', a constatat avantajele programelor apicole, cum ar fi cele din Romania.
''Noi folosim tipuri de miere din Romania, cum ar fi cea de salcam si tei, precum si cea poliflora. Prin finantare UE, Romania incurajeaza apicultura iar numarul apicultorilor este, credem noi, in crestere", a afirmat el.
Francisc Eget, 65 de ani, este din Maramures, in nordul Romaniei, si foloseste metodele apicole traditionale. Deplasandu-se spre sud pentru nectarul din Delta Dunarii si pana la dealurile din Transilvania, a fost prompt in a sublinia beneficiile fondurilor UE pentru nivelul sau de trai.
"In prezent, in Maramures exista aproximativ 400 de comercianti apicoli, deoarece guvernul a intervenit pentru a ajuta stimularea industriei apicole. Aproape toti sunt inregistrati si ne impartasim toate constatarile. Noi primim aproape 4.500 de euro la fiecare trei ani, daca sunt indeplinite toate conditiile", spune el.
Aceasta distribuire a fondurilor intre toti apicultorii inregistrati a avut un impact pozitiv asupra apiculturii locale si comerciale. Intr-o tara in care pretul mediu lunar de inchiriere a unui apartament cu trei camere este de doar 240 de lire, aceste fonduri relativ modeste au contribuit la distribuirea de tratamente impotriva parazitilor si la costurile de intretinere a stupilor. Au creat, de asemenea, programe educationale accesibile.
In timp ce beneficiile pot fi vazute in Europa, apicultorii britanici sunt inca confuzi legat de unde merg fondurile UE in tara lor. Gill Maclean, de la Asociatia Apicultorilor, impartaseste aceasta ingrijorare. "Banii de la UE intra in Trezorerie, dar nu exista o transparenta privind modul in care sunt distribuite fondurile europene legate de apicultura", a afirmat Maclean.
In timp ce productia de miere este dependenta de vremea calda pentru a avea florile care dau nectar si conditiile meteorologice adecvate de cautare pentru albine, expertii in apicultura si albinarit sunt de parere ca se poate face mai mult pentru a incuraja floricultura salbatica in intregul Regat Unit.
James Hamill este convins ca aceste conditii pot fi ameliorate daca banii vor fi disponibili. "Vrem sa vedem mai multe fonduri pentru plantarea pajistilor cu flori salbatice si flori agreate de albine de-a lungul liniilor de cale ferata, in parcuri si de-a lungul autostrazilor. Consiliile si companiile private trebuie sa faca disponibile zone deschise pentru amplasarea de stupi pe acoperisuri, in parcuri auto, terenuri virane si plante de apa", a afirmat Hamill.
Francis Ratnieks, profesor de apicultura la Universitatea din Sussex, considera ca Marea Britanie ar putea invata de la Romania si cultiva mai multe flori salbatice, in scopul de a oferi albinelor o sansa mai buna pe viitor.
"O zona despre care cred ca are un mare potential este cea a pajistilor. Fanul este cea mai mare recolta din Marea Britanie si foloseste cele mai multe terenuri. Ar trebui sa fie mult mai usor sa se incurajeze floricultura pe terenuri cu pajisti decat pe terenuri arabile avand in vedere ca animalele pot paste plantele care produc florile pe care le viziteaza albinele, cum ar fi trifoiul", a spus el.
In timp ce apicultorii britanici se uita la vecinii europeni pentru modalitati de ameliorare a productiei de miere, profesorul Ratnieks considera ca aceasta schimbare de atitudine fata de natura salbatica se va dovedi semnificativa. Cresterea de mai multe albine si sporirea numarului de apicultori este fara valoare in absenta florilor cu nectar care sa le hraneasca pe albine.
"Terenurile agricole reprezinta 75% din teritoriul Marii Britanii, probabil la fel de mult ca in oricare alta tara din lume. Tot asa cum sunt o sursa de hrana, ele trebuie sa fie si o casa pentru natura salbatica. A le face pe amandoua se va dovedi o provocare", a subliniat Ratnieks.AGERPRES
ID: 2874491; Data: 2012-11-16 17:50:42; Redactori: cbi/cbi
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page