Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

LIBERTAS MATHEMATICA (Partea II)


Urmasii lui Pompeiu, Titeica, Moisil, Myller, Popoviciu …

Simona M. Botezan, Washington D.C.

Pentru multi oameni matematica reprezinta doar cosmarul vietii lor de elev sau student, dar pentru Prof. dr. Constantin Corduneanu, Profesor Emerit al University of Arlington Texas, Presedinte de Onoare al Academiei Romano – Americane de stiinte si Arte, fondator si editor al  revistei “Libertas Mathematica” timp de 31 de ani, cele doua notiuni - libertate si matematica, au alte conotatii. Revista “Libertas Mathematica” e un simbol pentru libertatatea politica si de expresie si pentru spiritualitatea matematicienilor de origine romana, nevoiti sa paraseasca tara inainte de 1989.
Revista a fost recenzata de Mathematical Reviews & Zentralblatt fur Mathematik- organul de informare al Societatii Europene de Matematica; a patruns in bibliotecile unor universitati prestigioase din intreaga lume; a primit cereri de includere din partea Institutului de Informare stiintifica de la Moscova; a incercat schimburi de publicatii cu o universitate din China; a publicat lucrari trimise cu greu, de dincolo de Cortina de Fier: “Nu pot uita iscusinta unui matematician polonez, de la Universitatea din Poznan, care a reusit sa-mi trimita (pe vremea lui Jaruzelski) un articol, care a fost inclus intr-un volum al revistei”, si-a amintit domnul prof. Constantin Corduneanu.
De-a lungul timpului, revista a reunit numeroase personalitati din diaspora, a prezentat realizarile uimitoare ale intelectualilor romani de dincolo de zidul comunist, matematicieni care s-au impus categoric in mediul academic international, respectati si apreciati de occident, dar necunoscuti sau ignorati in Romania. Colaboratorii revistei, autorii articolelor inserate in cele 31 de volume ale “Libertas Mathematica”, sunt cei mai cunoscuti reprezentanti ai Diasporei Matematice Romanesti sau cunoscuti savanti.
Paul Samuelson, cunoscut economist din secolul XX, a fost profesor la Boston. Descinde din scoala lui Leontieff - un economist rus care a plecat dupa Revolutia din Octombrie, s-a stabilit in capitala intelectuala a Statelor Unite si a fost distins cu Premiul Nobel pentru Economie. In lucrarea publicata in Libertas Mathematica, Paul Samuelson demonstreaza, pe cale matematica, folosind o ecuatie integrodiferentiala, imposibilitatea unei anume conjuncturi economice. Dupa ce si-a publicat lucrarea in “Libertas Mathematica”, in 1985, o editura a cerut permisiunea de a ingloba lucrarea in Opera lui Samuelson.
Nicholas Georgescu Roegen este un constantean cu studii de Matematica la Bucuresti, studii de Statistica in Italia si Franta, profesor la Harvard, apoi la Vanderbilt University din Nashville, TN. Profesorul Georgescu a fost nominalizat de patru ori la Premiul Nobel pentru Economie. Un volum al revistei “Libertas Mathematica” a fost dedicat lui Nicholas Georgescu Roegen, in anul implinirii varstei de 85 de ani. Daca despre savantul Grigore Moisil sau despre parintele ciberneticii, Stefan Odobleja, s-a scris cate ceva, despre alti romani valorosi, despre altii, cum e prof. Nicholas Georgescu Roegen, nu s-a publicat aproape nimic in Romania. Lucrarile dumnealui au fost publicate in strainatate, iar in tara de Jurnalul Academiei Romane si de Banca Nationala (care-i foloseste inovatiile), dar nu s-a preocupat nici o editura sa le traduca in limba lui materna. Prof. Roegen a descoperit conexiunea si influenta legilor termodinamicii, legea entropiei si legea conservarii energiei, in procesele economice. In decembrie 1994, New York Times a publicat un articol-necrolog in memoria profesorului de origine romana. Prof. Lars Pallson Syll, isi aminteste ca, intr-o dezbatere radio cu unul dintre membrii Comitetului pentru acordarea Premiului Nobel, l-a intrebat de ce Georgescu-Roegen nu a primit premiul? „Raspunsul a fost „mirabile dictu”... pentru ca niciodata nu a fondat o Scoala! Am fost foarte surprins, deoarece lui Nicholas Georgescu-Roegen i se datoreaza miscarea ecologista. Ei bine, a fondat, dar era un fel gresit de scoala”, a declarat  prof. Pallson si a tras concluzia ca geniile care nu pot fi incadrate in tipare sunt excluse a priori, declarate din start ineligibile pentru Premiul Sveriges Riksbank in Stiinte Economice in Memoria lui Alfred Nobel.
Isaac Schoenberg, originar din Galati, face parte din scoala Matematica de la Iasi a lui Al. Myller (elev al lui David Hilbert de la Goettingen, 1906). A venit in America la inceputul anilor 1930, a fost profesor la Univerity of Pennsylvania, apoi la University of Wisconsin si creatorul metodei de aproximare prin "functii spline". Metoda sa a fost utilizata de NASA pentru antecalculul traiectoriilor navelor cosmice.
Nicolae Tipei - membru corespondent al Academiei Romane, profesor la Politehnica din Bucuresti, este cunoscut in lumea stiintifica internationala pentru cercetarile sale si ale elevilor sai in Teoria Lubrificatiei; si-a incheiat cariera in Departamentul de Cercetari al companiei americane General Motors.
Ciprian Foias este un reputat cercetator in Analiza Moderna, membru de onoare al Academiei Romane, profesor la Indiana University (Bloomington) si la Texas A & M College Station, laureat al Societatii Americane de Matematica si cunoscut autor al unor tratate de inalta specializare.
Corneliu Constantinescu, in prezent “Professor Emeritus” la Politehnica Federala din Zurich, elev stralucit din scoala Stoilov, fost “Chairman” la Departamentul de Matematica al Universitatii din Hanovra este autorul a numeroase tratate si publicatii de inalta tinuta stiintifica.
Viorel Barbu, membru al Academiei Romane, presedintele sectiei de Stiinte Matematice al Academiei Romane, profesor la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, profesor vizitator la numeroase universitati din SUA, Canada, Europa de Vest, are remarcabile contributii la Analiza Neliniara si mai multe carti cu circulatie internationala.
Patrick Suppes, profesor la Stanford University, specialist de inalt prestigiu in Logica Matematica si domenii anexe, a contribuit la volumul dedicat Centenarului nasterii profesorului Froda de la Universitatea din Bucuresti.
Mihai Botez, din scoala Academicianului Mircea Malita, este cunoscut pentru cercetarile sale in domeniul Futurologiei si ale aplicatiilor Matematicii in stiintele Sociale; a fost Ambasador al Romaniei la Washington.
Tudor Ratiu, profesor la Politehnica Federala din Lausanne, este autorul unei lucrari despre contributia lui Spiru Haret - primul doctor roman de la Universitatea din Paris (1879), specialist in Mecanica Cereasca. Contributia lui Spiru Haret, a fost inclusa in tratatul lui H. Poincare de Mecanica Cereasca, care a aparut la Paris in 1893.
Despre colaboratorii revistei, prof. Corduneanu isi aminteste ca a primit mesaje si colaborari entuziaste de unde se astepta cel mai putin si refuzuri de unde se astepta cel mai mult! “Pe prof. Emil Groswald, de la Univ. din Bucuresti, l-am intalnit in 1986 la World Congress of Mathematicians de la Berkeley, CA. Mi-a vorbit in cei mai alesi si calzi termeni despre profesorii sai: Gheorghe Titeica, Dimitrie Pompeiu, David Emanuel. Nu am mai intalnit niciodata un coleg, care sa-si fi exprimat atat de frumos respectul fata de fostii profesori. Emil Groswald a plecat din tara cand au inceput persecutiile rasiale; a ajuns cu greu in Cuba, apoi in America Latina si in final in Statele Unite, unde a ocupat multi ani o catedra in Philadelphia. A publicat in domeniul Teoriei Numerelor si a scris carti de succes in acest domeniu. As putea continua cu aceasta lista de matematicieni stabiliti in USA, Canada, Europa, Israel sau Japonia. Cam toti elevii mei de la Ph D au publicat macar o lucrare in Libertas Mathematica. Mai multe volume ale revistei au fost dedicate (fie ca volume memoriale, fie aniversare) unor distinsi matematicieni romani, sau chiar unui grup de matematicieni - de exemplu Grigore Moisil, Tiberiu Popoviciu, Mendel Haimovici si Gheorghe Mihoc, toti membri ai Academiei Romane. Altele au fost dedicate lui Octav Onicescu, Nicholas Georgescu Roegen, Radu Rosca, Miron Nicolescu sau Isaac Schoenberg”, a declarat prof. Corduneanu.
Cat depre straini, care au colaborat totusi in numar apreciabil la Libertas Matheamtica, profesorul Corduneanu spune ca au fost multi si au facut-o si din dorinta de a avea ceva publicat in revista cu un titlu neobisnuit, cat si dintr-o anume solidaritate. La congresele anuale ale Societatii Americane de Matematica participau, in medie, 5000 de membri, dintre care un numar apreciabil erau imigranti din Romania. Intre 1985 si 1995, la aceste congrese, prof. Corduneanu a intalnit sute de romani remarcabili. Congresele erau un prilej de intalnire intre romanii de pretutindeni si depanat amintiri intr-o ambianta speciala. “Imi amintesc de un tanar profesor de Matematica din Maroc, care a  auzit  ca de fapt sunt din Romania si am emigrat in USA. A izbucnit pur si simplu, povestindu-mi cu entuziasm ca l-a avut profesor la Fizica pe D-l Profesor Popescu de la Bucuresti! Ne intalneam in serile cu program mai redus, la un pahar de bere si la taifas” mi-a spus distinsul profesor, care isi aminteste multe momente frumoase, cu si despre colegii din tara sau cei plecati in alte tari. Are amintiri placute, in general, dar au fost si momente triste, umbrite de spectrul malefic al comunismului: “La la o astfel de reuniune, sotia unui coleg din Bucuresti, ne-a povestit cum, dupa al Doilea Razboi Mondial, mergea destul de des la Biblioteca de la Ambasada Britanica, pentru ca locuia in apropiere. Era eleva in ultimul an de liceu cand a fost arestata (si a petrecut cateva zile in arest) datorita interesului ei sporit fata de cartile englezesti. Imi amintesc si de sosirea lui Dan Pascali; dupa ce a petrecut un numar de ani in SUA, se ducea periodic in Romania si contribuia la consolidarea sectiei de Matematici de la Universitatea Ovidius din Constanta” mi-a povestit prof. Corduneanu.

Reteaua de distributie a revistei “Libertas Mathematica”
Deoarece ARA nu dispune de o retea de ditribuitie a publicatiilor aparute sub egida ei, a fost necesar ca editorul sa gaseasca o metoda de distribuire eficienta catre mediile interesate. Inainte de 1990, revista nu putea ajunge in Romania prin serviciile postale obisnuite. Cu sprijinul unei asociatii din New York, s-au expediat, totusi, in tara circa 50 de exemplare, dintr-un volum aparut in anii ‘80. Revista a ajuns la Academicianul Caius Iacob, care si-a asumat riscul de a distribui volumul si altor matematicieni. Initial au primit-o matematicieni din Europa, pe care prof. Corduneanu i-a cunoscut personal (de ex. francezul Henri Cartan); revista a ajuns la Biblioteca Congresului de la Washington si la Academia Romana, iar ulterior s-au stabilit contacte cu biblioteci si institutii de cercetare. Mai intai s-au abonat 20 de biblioteci universitare din Europa si America, printre care Harvard University, Tel Aviv University, Univ. Graz din Austria si Universitatea din Hanovra - supranumita "biblioteca bibliotecilor"; Univ. din Suedia, Olanda, Italia, British Library & Bristish Museum. Din SUA aveau abonamente University of Michigan, Iowa, Louisiana, Berkeley s.a.m.d. In timp, schimbul de publicatii s-a extins pe toate continentele si se mentine si in prezent. Schimburile vor continua si in noua serie a revistei, coordonata de Prof. Vasile Staicu din Portugalia. Exista volume de rezerva, care vor fi folosite pe masura ce reteaua de distributie se va extinde.
Rezultate publicate in Libertas Mathematica, chiar din anii de inceput, au fost folosite de matematicienii romani si straini in cercetarile lor. “Profesorul Groswald, de pilda, era entuziasmat ca la numai cateva luni de la aparitia articolului sau de Teoria Numerelor, a primit cereri de republicare. Influenta revistei a crescut, desigur, mai modest decat revistele de lunga traditie, cum ar fi Acta Eruditorum, in care si-au publicat lucrarile Newton sau Leibnitz, dar Libertas Mathematica se gaseste pe rafutrile unor importante biblioteci de pe toate continentele, alaturi de aceste reviste de top mondial si odata cu ea, a crescut renumele ARA. Au fost si momente dificile pe parcurs, dar si oportunitati pe care le-am putut valorifica. Ajutorul studentilor, facilitatile oferite de universitate, abonamentele care s-au mentinut timp indelungat, iscusinta Doamnei Mantescu - proprietara unei tipografii din apropierea universitatii iesene, care ne-a ajutat o perioada cu tiparirea, au determinat succesul revistei. Am furnizat  peste 50% dintre titlurile publicate de ARA in cei 37 de ani de existenta, lucrari originale cu ISSN. Din pacate, colegii din sectoarele umaniste ale ARA, nu au tinut pasul cu noi, iar in ultimii 14 ani, de cand s-a instalat la conducere actualul presedinte, activitatea publicistica s-a redus dramatic”, a sesizat prof. Corduneanu.

Mesaje pentru posteritate transmise de “ARA Journal” si “ARA Book Series”
De-a lungul timpului, si alte publicatii au aparut sub egida ARA, incepand cu prima carte intitulata "Romania si Romanii" si semnata de catre intemeietorul Academiei, Monsignor Octavian Barlea. Cartea a aparut in anul 1975, anul cand Academia a fost inregistrata in statul California. Seria de carte “ARA Book Series” a continuat cu titluri ca "Artisti Romani in Occident", un reusit album cu comentariile unor consacrati critici de arta, dintre care amintesc pe Ionel Jianu si Gabriela Carp. Au urmat inca 14 titluri, culiminand cu aparitia, in 1996, a volumului enciclopedic "Romani in Stiinta si Cultura Occidentala", semnat de Ion Manea si Dan Grindea. “Aceste carti au contribuit la mentinerea unui echilibru financiar al Academiei, deoarece prin vanzarea lor s-a recuperat o buna parte din investitii. Cartile au trezit interesul publicului si au fost achizitionate de numeroase biblioteci, si de persoane fizice interesate. Cu ajutorul cartilor ARA s-a facut cunoscuta in cercuri academice si intelectuale, cu precadere din America si Europa, iar dupa schimbarile din 1989, inclusiv in Europa de Est. In afara de aceasta serie de carte, care a contribuit substantial la cresterea prestigiului tinerei institutii, a mai fost editat ARA Journal, tot destinat artelor si literaturii, istoriei, practic oricarui domeniu umanist si din Stiintele Sociale. Cele 16 volume aparute cu Ion Manea ca editor, constiuie un exemplu de prezentare grafica si, continut de inalta calitate, dar si autori cu nume de rezonanta, de pilda Eugen Ionescu. Ion Manea, cu multa daruire si pricepere, a facut din ARA Journal o publicatie prestigioasa. Disparitia sa (in anul 1995) a lasat un gol serios in munca de publicare pentru Academie. Doamna Maria Manoliu, presedinta ARA in intervalul 1982 - 1995, s-a ingrijit impecabil de ARA Book Series, aducand-o la un nivel de raspandire foarte bun in toate mediile interesate. Din nefericire pentru ARA, in perioada de dupa 1998, cand Prof. Ion Paraschivoiu a fost ales presedinte, cele doua remarcabile componente – umaniste si sociale, publicate sub egida ARA, s-au pierdut. Fara ele, aceasta institutie cu un inceput timid, nu s-ar fi consolidat si nu ar fi cunoscut timpuri de glorie, asa cum a fost Congresul ARA din 1986, care a avut loc la Sorbona si care a fost onorat de inalte personalitati din lumea culturala a acelei perioade. Din pacate, in ultimii ani aceste publicatii au fost neglijate in mod grav de catre actuala conducere a Academiei”a declarat prof. Corduneanu.
Din seria de carte a Academiei, in ultimii 14 ani (sub conducerea prof. Ion Paraschivoiu de la Montreal) au aparut doar doua titluri, ambele reusite; dar comparativ cu perioada premergatoare, descrisa de prof. Corduneanu, este o decadere serioasa, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, iar pierderea se resimte in bugetul Academiei. Nici “ARA Journal” nu a progresat in ultimii 14 ani, ci dimpotriva a stagnat, iar volumele au fost tiparite cu sincope, la trei sau chiar cinci ani distanta, iar nivelul lor este net inferior perioadei descrise de prof. Corduneanu.
Este grav deoarece actualele publicatii ARA nu-si vor gasi loc in nici o biblioteca serioasa: “Faptul ca ele ajung la membrii ARA nu reprezinta o valorificare intelectuala, asa cum se realizeaza cand intra intr-o biblioteca de calitate – biblioteci universitare sau ale asociatiilor de cercetare. Este o slaba eficienta intelectuala a acestor publicatii, iar ele nu mai aduc un venit, chiar modest, pentru ARA, pentru continuarea activitatii publicistice. De multe ori, fondurile necesare pentru tiparirea cartilor, au trecut in sarcina celor care au oferit ospitalitate pentru congresele Academiei, ceea ce ridica si probleme de ordin moral. Astfel, dupa 37 de ani de existenta, Academia Romano Americana numara doar putin peste 50 de titluri cu ISSN, care si-au castigat un loc in bibliotecile din lumea academica. Dintre acestea, 31 sunt volumele revistei "Libertas Mathematica”, pe care am editat-o sub egida ARA si care va fi ridicata pe o treapta superioara de noul Editor in Chief Prof.Vasile Staicu, ajutat de un grup de distinsi matematicieni, majoritatea de formatie romaneasca, care si-au unit fortele pentru a face din revista o publicatie de inalt prestigiu. Asa cum se cuvine, daca ne gandim ca dintre elevii nostri
Si elevii elevilor nostri, avem 20 de nume de profesori la marile universitati ale lumii (Paris, Roma, Gottingen, Cambridge, Univ. din Brkeley, Los Angeles, Stanford, Politehnica Federala din Zurich, Londra), munca noastra a adus rezultate. In incheiere,imi exprim speranta ca ARA va putea reveni la nivelul din primii ei 20 de ani de existenta, dar acest lucru va fi posibil numai cu o noua conducere, intinerita, care sa reia publicarea a cat mai multe si reusite volume de carte si periodice, singura cale prin care o academie isi justifica existenta si constituie un element pozitiv in progresul general al culturii si civilizatiei”, a mai spus distinsul Academician C-tin Corduneanu pentru cititorii nostri.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page