Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

HARVARD ÎN CODRUL ROMÂNESC



Maria Diana Popescu, Agero

In pofida avertizarii specialistilor cu privire la pericolul consumului de zahar, Tereos, cel mai mare producator de profil din Franta anticipeaza pentru anii urmatori cresterea semnificativa a cererii pentru zahar in Europa de Est. Pentru a deservi clientii industriali din aceasta zona, Tereos a preluat „Zaharul Ludus” de la Sucreries du Marquenterre Group. Atunci cind banii reprezinta scopul, faci „orice” pentru a-i obtine. Fabrica de la Ludus produce anual 34.000 tone de zahar, aprovizionata fiind de cultura de sfecla de pe 5.000 hectare ale agricultorilor romani.

     Totul la export! Chiar si codrul nostru a devenit proprietate straina. Investitori din tarile care isi protejeaza aurul verde, stiind ca domeniul forestier e sigur si aduce un profit mult mai bun decit plasamentele in banci, au pus mina pe padurile romanesti si le exploateaza fara mila. Cum Romania are inca mari suprafete impadurite, dar si o legislatie care gingureste, firmele straine de profil s-au instalat la noi, la scara industriala. In ultimii ani, sute de mii de hectare de paduri au trecut in administrarea unor companii straine. Celebra Universitate Harvard a devenit cel mai mare proprietar de paduri din Romania, detinind, printr-un fond de investitii, 35.000 de hectare in codrii Vrancei. Un om de afaceri danez a cumparat pentru exploatare peste 2.000 hectare in padurile din Dambovita, care includ un important fond de vinatoare. Combinatul de la Sebes, detinut de niste austrieci, toaca anual zeci de mii de metri cubi de copaci. Pe Valea Ierii, Cluj, dealurile, odata impadurite, sint acum golase. Peste 90% din lemnul de acolo este exportat in Austria, Japonia si America. Pe linga aurul verde, „in viitorul apropiat, apa, aerul si hrana (ordinea nu conteaza) vor fi la mare cautare, iar pretul acestora va face diferenta dintre pace si razboi” (Alexandru Manafu).

      Totul, la vinzare: de pe cimpuri, de pe dealuri, de pe munti, de „dupa dealuri”, mult-premiatul film, nici comercial, nici de top, este o insulta la adresa Bisericii, asa cum scriam cu putin timp in urma. Cit de usor se pot cumpara premii internationale pe banii I.C.R.! Conform informatiilor din Le Monde, preluate si de ziarul La Nacion, premiul ar avea legaturi cu seful juriului, Nanni Moretti. De dupa blocuri, de dupa dealuri, de ce ne-ar mira tam-tamul din jurul unui film mediocru, care aduce atingere celor sfinte? Si in arta, ca de altfel peste tot, politica spune ca premiile trebuie sa corespunda unui „fara numar”. Ma intreb la ce s-a referit primul director strain al celor care calatoresc prin aer, austriacul Heinrich Vystoupil, cind a vorbit despre stoparea pierderilor la Tarom? Cumva, la cele personale?
    Academicianul Solomon Marcus trage un semnal de alarma cu privire la pierderea de drum a invatamintului romanesc. Reiese ca, pina in 1989, invatamintul era mult mai sanatos. Orice, reforma de dupa, n-a reusit decit alinierea la superficialitatea si aiureala modelului occidental. Exceptind inspiratele camere ale lui Funeriu, desfiintarea uniformei, manualele alternative, aparitia si inmultirea fabricilor de diplome si vinzarea acestora, au constituit pasii siguri inspre hau.

     Ei, da, vicleni si lacomi - astia sint proprietarii straini care exploateaza forta de munca ieftina de la noi si din tarile sarace. Toata bogatia acumulata de Occident, inclusiv de casele regale, in ultimele cinci secole, vine din jefuirea, invadarea si exploatarea altor popoare, pina la sclavia moderna a corporatiilor capitaliste. Sub perdeaua de abur a notiunilor golite de sens, precum, economie de piata, democratie, uniune, liberalizare, privatizare, investitori, ne-au suflat de sub ochi, industria, agricultura, terenurile, padurile, capetele luminate, si demnitatea de roman.

 Legea falimentului personal, practicata in statele civilizate ale Europei, a fost respinsa inca o data de guvern, motivindu-se  acordul cu F.M.I., desi Christine Lagarde a recomandat aplicarea ei in statele afectate de criza. In contrapondere, cind a fost vorba de favorizarea bancherilor si a recuperatorilor au fost aprobate ordonante la minut. „Ordonantele de urgenta  au si ele povestea lor, date nu in momente de criza, ci slujind vajnice interese ale unor grupuri.” (Prof. Adriana Raducanu) Cind e vorba de romanii extrem de saraci, nicio ordonanta!

 Mai nou, pentru terenurile agricole ale patriei, Guvernul a decis sa mai lase inca un an poarta deschisa cumparatorilor straini. Cele mai roditoare terenuri agricole au ajuns pe mina strainilor. Credeti ca mai ramine ceva de vindut pina in 2014? Ma intreb ce fel de agricultura vor sa faca strainii la noi, cind H.A.R.P. mingiie tara cu seceta si inundatii. Pe terenurile exploatate de acestia nu mai sint nici soareci de cimp din cauza semintelor tratate necorespunzator si a pesticidelor aruncate in brazde. In prezent, 800.000 de mii de hectare de teren agricol din Romania sint exploatate de cetateni straini sau firme straine. Afaceri necurate la nivel inalt! Si asigurarile de orice fel sint tot o afacere.
Prezenta a peste 70 de firme de asigurari in Romania vorbeste de la sine, desi, normal ar fi ca Societatea de Asigurari sa fie gestionata de Stat. Asigurarea obligatorie a locuintei urmareste sa scoata bani din piatra seaca a romanilor.
Legea asigurarilor seamana leit cu legea cauciucurilor de iarna. Legi cu dedicatie pentru firmele demnitarilor, taxe si biruri fara numar pentru roman, incit trimit cu gindul la o greva fiscala. Poporul s-a saturat sa intretina, din saracie, cu sute de taxe, statul, atitia birocrati, demnitari si firme-fantoma.

Maria Diana Popescu, Agero
Sursa: www.agero-stuttgart.de

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page