Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Coruptia statului de drept



Romanii aniverseaza un secol de cand tezaurul lor se afla la Moscova si doua secole de cand rusii au obtinut de la turci dreptul de a-i proteja, de a-i avea subordonati pe ortodocsii moldo-valahi si un mileniu de cand au fost fortati sa preia o ierarhie ortodoxa greco-slava, straina de limba si originea lor latina. Altfel le taia popa limba.
Duhovniceste si soborniceste romanii ortodocsi sunt din 1054 in tabara crestinilor orientali si din 2007 social-politic in cea occidentala, UE / NATO, ceea ce creaza confuzii. Moscova sau Roma?
Intentia moldo-valahilor de a crea o a patra Roma autocefala la Bucuresti nu e agreata de marile puteri. Moscova i-a lichidat pe conducatorul statului, maresalul Ion Antonescu si pe presedintele Nicolae si acad. prof. unv. dr. ing. Elena Ceausescu, iar occidentalii au fortat condamnarea si intemnitarea pentru coruptie a fostului prim-ministru PSD, candidat la presedintie, prof. unv. dr. Adrian si Dana Nastase (sentinta sotiei este cu suspendare).
Actualul prim-ministru dr. Victor Ponta, promovat de Nastase, a plagiat 85 de pagini din cele 307 pagini ale doctoratului sau in drept despre etica. Dupa normele de etica moldo-valaha, dupa cum ne asigura dr. Ioan Talpes, nu-i nimic neobisnuit, asta fiind o practica comuna in vremea tulbure a tranzitiei.
Adaptarea ortodocsilor la normele si valorile occidentale este mai dificila decat pare intr-o lume fara granite, asa zisa laica. Asta se observa in eforturile greco-ortodocsilor de a nu da faliment si la procesele de coruptie, la incapacitatea romanilor de a folosi miliarde de euro de la UE, la fuga in vest a trei milioane, o treime din forta de munca a tarii.
Ce vor occidentalii de la ortodocsi si invers, unde se blocheaza coordonarea si cooperarea dintre ei? Inca din vremea Imperiului Roman, proprietatea privata garantata in domeniul financiar, incredererea intr-un sistem social-politic si de drept stabil este reteta bunastarii si progresului.
Politica si banii sunt cele doua fete ale aceleiasi monede. O societate prospera are nevoie de un sistem de drept si social-politic stabil, garantat de o politica in care cetatenii sa aibe incredere. Ea nu se obtine fireste peste noapte dar este indispensabila, mai ales in zilele noastre ca urmare a globalizarii.
Romanii stiu foarte bine, dupa experimentul colectivismului ortodoxo-comunist, ca fara o proprietate privata in domeniul financiar nu-i posibila bunastarea pentru ca energiile se blocheaza in politica de a obtine, redistribui bunuri materiale prin Pile, Cunostinte si Relatii - PCR.
In articolele Statul la romani si Coruptia la romani (vezi in www.viorel-roman.ro) se poate vedea cum statul ortodox nu garanteaza proprietatea privata, nu a existat un sistem social, de drept stabil garantat de o politica credibila, in care cetatenii sa aiba incredere si astfel sa prospere material. De aceea economia subterana este azi de 50 miliarde euro si o treime din forta de munca activa a fugit in vest.
Criza actuala din UE nu se compara cu falimentul Lagarului comunist, cum se intreba Vladimir Bukowski in cartea Uniunea Europeana o noua URSS? (ed. Vremea Bucuresti 2006, 166 p.), decat in masura in care sunt unele incercari mai ales a greco-ortodocsilor de a socializa pierderile prin Euro-Bonds etc., de a se folosi de UE ca instrument de diluare a responsabilitatii.
Indiferent ce decizii se vor lua in urma crizei financiare si de increderea actuala e putin probabil ca de la simplu cetatean la cele 27 de state suverane ale UE sa fie scoasa din functie libertatea de a lua decizii si de a purta apoi responsabilitatea lor, pentru ca forta europenilor de-a lungul istorie nu s-a bazat pe un numarul de locuitori, sau pe resurse materiale notabile.
Europa - Sfantul Imperiu Roman, Liga Crestina, azi UE/NATO - s-a cladit pe patru piloni valabili si in zilele noastre:
- literatura clasica greco-romana,
- dreptul roman, statul de drept,
- biserica Romei si
- energia neamurile germanice, care au preluat odata cu botezul lui Carol cel Mare misiunea civilizatoare romana.
Corelatia dintre statul de drept si bunastare este evidenta, ele merg mana in mana. S-a demostrat statistic de catre Banca Mondiala: cu cat increderea in justitie este mai mica cu atat mai mic este BIP-ul pe cap de locuitor.
Bazandu-se pe datele de la Banca Mondiala FAZ-Grafik Brocker a facut diagrama Rechtsstaat und wirtschaftliche Prosperitagehen Hand in Hand in den Transformationsstaaten Mittel- und Osteuropa din care se vede clar ca Uzbekistanul, Kirkizia, Turkmenia nu au nici BIP/locuitor mare, nici incredere in justitie. La polul opus sunt Slovenia, Cehia. Romania este cu Bulgaria si Muntenegru pe la mijloc, BIP/locuitor 7.500 euro si increderea in Justitie sub 60%. Increderea in justitie este mai mare la transilvaneni si banateni decat la modo-valahi.
In acest context, ideea statului de drept, a UE fara Biserica s-a dovedit contraproductiva, pentru ca are la baza o falsa constiinta, generata de escamontarea normelor, valorilor, judecatilor religioase pe care le-a facut in prealabil. UE se bazeaza pe codul canonic romano-catolic, actualizat si modernizat asa zisul acquis communautaire. Credinta si ordinea lumii se conditioneaza.
Incompatibilitatea dintre greco-ortodocsi si romano-catolici nu este insurmontabila. O conditie a intelegerii si aplicarii statului de drept, drepturile universale ale omului, asa cum le inteleg si aplica occidentalii este continuarea dialogului dintre Presedintele Romaniei si patriarhului cu papa de la Roma pentru a depasi tranzitia, incertitudinea si de a castiga increderea partenerilor occidentali.
www.viorel-roman.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page