Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Rosia Montana - goana dupa aur în România /Euronews/


Bucuresti, 15 oct /Agerpres/ - La Rosia Montana se gaseste cel mai mare zacamant de aur din Europa. Din cauza crizei economice, pretul aurului a sarit in aer, companii internationale au proiecte ce vizeaza deschiderea de noi mine in Spania, Portugalia, Slovacia, Grecia, Irlanda de Nord si Romania, iar proiectul de la Rosia Montana se numara printre cele mai controversate, din cauza amplorii sale, impactului asupra mediului inconjurator si elementelor arheologice ce dateaza de pe vremea romanilor, de acum 2.000 de ani, semnaleaza Euronews intr-un reportaj al redactiei de limba spaniola.
Calin Pal este seful echipei si verifica modul in care avanseaza lucrarile de prezervare in partea protejata a minei, perforata de galerii excavate de predecesorii romani. "Au existat cel putin trei generatii de mineri inaintea mea: strabunicul, bunicul, tatal meu... Eu sper ca urmatoarele zece generatii sa continue sa munceasca aici, in mina", spune el. Iar majoritatea localnicilor ii impartasesc parerea, si vor ca investitorul, o companie canadiana, sa inceapa lucrarile de extractie, semnaleaza Euronews. Cei care se opun proiectului sustin ca acesta va distruge majoritatea galeriilor romane, astfel ca 'Gold Corporation' investeste acum milioane de euro pentru a transforma cel putin o parte dintre aceste galerii in muzeu, la care lucreaza arheologi din toata Europa.
Robert Horvath arata ca "principala informatie este legata de forma galeriei. Atunci cand este geometrica, stim ca este din vremea romanilor. si am gasit scari de lemn, din acele vremuri, si locuri pentru luminat. stim ca minerii medievali nu foloseau acest mod de lucru". Echipa lui Calin strange si arunca materialele care s-au acumulat de-a lungul anilor, astfel incat Robert, alaturi de arheologul spaniol Xavier sa poata elabora harta galeriilor istorice. "Aici, in aceste mine, dai peste o experienta foarte interesanta, pentru ca nu ai mereu sansa de a lucra in arheologia miniera, si in mine care au aproape 2.000 de ani", spune acesta din urma.
Euronews aminteste cum, din 1998, sectorul mineritului a suferit in Romania schimbari radicale: s-au inchis 550 de mine si au fost concediate 80.000 de persoane, intrucat minele din vremea comunismului nu respectau normele de mediu si nici pe cele ale UE. Prabusirea industriei miniere a dus la o rata ridicata a somajului in regiune: 80% din populatia locala apta de munca nu are niciun venit, iar tinerii pleaca.
Asa ca atunci cand au sosit investitorii canadieni, minerii afectati de somaj i-au primit cu mari sperante, desi opozantii proiectului se tem ca avantajele de care se va bucura populatia locala vor fi prea mici. Catalin Hosu, purtatorul de cuvant al companiei canadiene, sustine ca este o greseala: "avem cel mai mare zacamant de aur din Uniunea Europeana, aproximativ 300 de tone. Avem o propunere de investitii de doua miliarde de dolari. Vorbim de avantaje pentru Romania: aproximativ 4 miliarde de dolari, 50% din profitul total estimat. si mai vorbim si de crearea a mii de locuri de munca", arata el. Pentru a inlatura criticile cu privire la riscul de contaminare a deseurilor de cianura din mina, compania a proiectat un stavilar care poate rezista la un cutremur de 8 grade, dupa cum consemneaza, sursa citata.
Unul dintre critici, Sorin Jurca, de la Fundatia Culturala Rosia Montana, este de parere ca regiunea nu va mai fi aceeasi. "Toata aceasta zona va fi distrusa, compania vrea sa construiasca un stavilar imens, cu un lac de 600 de hectare. Iar aici inca mai locuiesc 40 de familii, sunt doua biserici cu cimitirele lor. Daca este construit, stavilarul va sterge tot de pe suprafata pamantului", spune el.
Multi dintre localnici au acceptat sa fie stramutati, la 70 de kilometri distanta, in zona urbana a orasului Alba Iulia, dupa ce compania a cheltuit 30 de milioane de euro in afara orasului, pentru a construi un cartier nou, cu 125 de locuinte moderne si o biserica. Familia Pantir, de origine roma, avea venituri regulate in comunism, din lucrul in mina. Anton sustine acum ca totul s-a terminat. "Daca proiectul merge mai departe, cred ca intreaga comunitate va avea de lucru, si asta e bine. Insa daca proiectul este blocat, oamenii vor muri de foame", dupa cum crede el. Fiul lui, Dorinel, sustine ca a avut mai multe reuniuni cu autoritatile locale, dupa ce compania a angajat 480 de persoane, dintre care numai 30 sunt de etnie roma. "si nu e drept. Gold Corporation ar trebui sa vorbeasca direct cu noi, nu cu anturajul primarului. Ar trebui sa formam un comitet pentru a semna un acord cu Gold Coporation, astfel incat sa angajeze cel putin cate un membru din fiecare familie de tigani", crede el.
Apa rosie care iese din fostele galerii este letala, astfel ca nu exista fauna acvatica. Gold Corporation a construit o statie de tratament al apelor, care, in faza de proiect pilot, este un laborator de inalta tehnologie. Compania propune nu numai curatarea apelor pe care le contamineaza, ci si pe cele care ies din minele vechi de sute de ani. Hosu sustine ca "ceea ce se vede aici este o contaminare istorica, poate de sute de ani. Este o apa foarte acida, insa poate fi curatata. Avem o statie-pilot care demonstreaza acest lucru: apa curata si potabila".
Eugen David, care are o gospodarie intre doua dintre minele deschise, nu se declara impresionat, fiind un opozant activ. El crede ca regiunea ar trebui sa aiba un proiect durabil, pentru agricultura si turism, iar despre statia de tratare a, spune ca e o inselaciune: "nu avem nevoie sa scoatem 500 de milioane de tone de roca si sa folosim sute de mii de tone de cianura pentru a rezolva problemele apelor micului izvor de la Rosia Montana".
La nivel national, sondajele arata ca oamenii se opun masiv proiectului, insa la nivel local, multi sunt in favoarea acestuia. In satucul de romi din apropiere, Euronews sustine ca a observat ca oamenii sunt de acord cu controversata redeschidere a minei, sperand cu putere sa aiba parte astfel de conditii mai bune de trai. Ileana Tica spune ca "de cand au inchis minele, noi, tiganii, am avut probleme cu politia. Trebuie sa strangem fier, de ici, de colo, si ne amendeaza. Dar trebuie sa ne hranim copiii, sa le cumparam un pic de paine".
Tinerii precum Mihai Valentin Pintea nu vad alt viitor posibil. "Sunt multi cei care lucreaza ca zilieri. Intr-o zi avem de lucru, in alta - deloc. Suntem de acord cu proiectul minei, pentru ca speram sa gasim de lucru", spune el, si mai arata ca "ne place sa muncim, uite mainile mele. In curand o sa am un copil, am douazeci de ani, sunt casatorit, trebuie sa am grija de familia mea, sa le dau de mancare".
si renovarea locuintelor din zona protejata de la Rosia Montana aduce mai multe locuri de munca, intrucat compania a promis ca atunci cand se va deschide mina, oamenii vor primi de lucru mai ales in plan local, mai indica Euronews.
Insa cand va incepe goana dupa aur? Exista multe indoieli, din punct de vedere politic, arata Euronews. Caderea guvernului de centru-dreapta si numirea premierului socialist Victor Ponta, care critica proiectul, a facut sa scada valoarea actiunilor companiei, iar actionarii si-au redus bugetele. Dragos Tanase, directorul general al proiectului, sustine ca nu mai este timp. "Aici vor gasi de lucru multi oameni, si vor fi multi bani care vor ajunge la bugetul de stat. Toata lumea asta are nevoie sa fie luata o decizie asupra proiectului. Ni se termina rabdarea, si la fel si banii. Asa ca acum e momentul, guvernul trebuie sa ia o decizie", indica el.
Alegerile parlamentare vor avea loc in curand, aminteste sursa citata, si unii cred ca orice decizie ar putea fi anuntata la scurt timp dupa scrutin. "Mineritul este important pentru ca asa avem de lucru acasa, si nu suntem obligati sa ne cautam de lucru in afara, muncind pentru altii", mai spune minerul Calin. Tatal lui, Mircea Pal, se arata mandru de fiul lui, "sa calce pe urmele predecesorilor, si sa-si faca o viata aici, la locul lui".
Euronews incheie amplul reportaj cu observatia ca decizia, fie pentru, fie impotriva proiectului ce anunta o goana dupa aur, va schimba radical viitorul acestei regiuni europene.AGERPRES
ID: 2830174; Data: 2012-10-15 17:40:35; Redactori: cbi/cbi


La sasi, in Romania (Le Devoir)
Montreal, 15 oct /Agerpres/ - Istoria stramosilor si a vechilor lor cetati este cea care imbogateste Transilvania, scrie ziarul canadian Le Devoir pe site-ul sau, intr-un articol dedicat atractiilor turismului transilvanean si in special regiunii populate candva de sasi.
Germanii care s-au stabilit in Transilvania incepand din sec. al XII-lea au lasat mostenire un intreg patrimoniu privind trecutul lor. Numiti sasi, desi ei nu proveneau toti din Saxa, acesti coloni, agicultori si comercianti, au fondat in centrul tarii cetati importante, intre care Brasov, Sighisoara si Sibiu, trei poli ai 'tarii sasilor'.
Important loc al turismului transilvanean, acest teritoriu ne duce drept in Evul Mediu. Cu zidurile si casele sale pastelate, ale caror acoperisuri sunt strapunse de lucarne ca o multime de ochi care ne spioneaza, Sibiul este o adevarata bijuterie.
Inscris in patrimoniul mondial al UNESCO, Sighisoara este una din cetatile medievale cel mai bine pastrate din Europa. In fiecare an, in luna iulie, orasul natal al domnitorului Vlad tepes, in timpul unui festival, strazile sale, care nu au de ce sa le invidieze pe cele din centrul vechi al Pragai, sunt pline de cavaleri si trubaduri.
Situat la rascrucea unor rute comerciale care legau candva imperiul otoman de Europa de vest, Brasovul este o alta minune din spatele Carpatilor. Colectia uimitoare de covoare turcesti de la Biserica Neagra, donatii ale unor comercianti din vechiul Kronstadt, este marturie a bogatiei sale din trecut.
Interiorul rural al triunghiului format din aceste trei orase este la fel de pitoresc - cat vezi cu ochii pajisti, catune, cabane, biserici fortificate.
Ziarul mentioneaza ca doua organisme - Fundatia Adept pentru protejarea biodiversitatii mediului si Fundatia Mihai Eminescu pentru restaurarea satelor - activeaza, sub patronajul printului Charles, pentru apararea frumusetii si valorii istorice a acestui mediu. In ce-i priveste pe sasi, ei au parasit in marea lor majoritate Romania incepand din 1950. Acum istoria stramosilor si a vechilor lor cetati este cea care imbogateste Transilvania, conchide ziarul. AGERPRES

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page