Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Romania comportamentala, departe de exigentele civilizatiei europene



Desi au trecut atatia ani de la evenimentele din decembrie 1989, Romania a ramas incremenita in fixatiile ei balcanice, devenind imuna la asimilarea partii bune a civilizatiei occidentale. Fata de alte tari similare si fata de timpul care a trecut, tara noastra pare locul unde nu s-a intamplat nimic, ramanand ca o "stana de piatra" in fata valului de modernizare a climatului general de viata. Un semn in plus ca cei care si-au asumat raspunderea pentru devenirea ei total europeana nu si-au facut, ca de altfel si in alte domenii, nici pe departe datoria. Ca urmare, Romania a ramas nu numai saraca material, ci si primitiva din punct de vedere comportamental, aici intalnind separat si la un loc manifestari bizare ale indiferentei si nepasarii, un fel de "mondo cane" al libertinismului uman desantat, care in desfasurarea lui nu tine cont nici de normele morale ale societatii si nici de cele juridice, promovate cu atata timiditate atat de catre societatea civila, lipsita aproape complet de atitudine, cat si de oamenii legii ce actioneaza fara convingere in descurajarea lui.
Tocmai datorita acestui prost renume, care si l-a creat singura, cu toate eforturile care se fac, tara noastra continua sa ramana in zona gri a circuitului turistic european. Atata vreme cat mirosul painii de pe vatra nu poate fi perceput, din cauza emanatiilor pestilentiale de la gunoaiele arse sau in descompunere, care domina peisajul citadin romanesc, cat linistea padurii si zgomotul tamaduitor al valurilor marii, susurul apei de munte nu pot fi distinse de atotputernicia manelelor si a muzicii de maidan, omniprezente agresiv pe intreaga intindere a tarii, la munte sau la mare, in orase, sate sau catune, la restaurante, baruri, terase sau gradini de vara, locuri publice, de agrement, alungand odihna si din intunericul noptii, Romania nu va primi licenta universala de apta pentru turism.
Europenii nostri, cat si cei din intreaga lume vor continua sa se opreasca intotdeauna la marginea de est a Budapestei, considerata ultima reduta a civilizatiei occidentale.
Putini vor fi aceia care se vor  incumeta sa ne exploreze turistic teritoriul care, har domnului, ar avea ce arata, cu unicate de genul litoralului Marii Negre si Deltei, a Carpatilor si Apusenilor, a Maramuresului, Bucovinei si Sarmisegetuzei etc. Pentru ca, un lucru trebuie retinut, strainii au nevoie de locuri de distractie si de agrement, dar si de confort, de siguranta si odihna, de placerea de a admira natura in liniste.
Cu toate ca starea fizica a drumurilor s-a mai imbunatatit, Romania continua sa fie in viziunea strainilor tara cu un grad ridicat de risc, in care ti se poate intampla orice, de la simple buzunareli la jafuri si chiar crime, accidente rutiere, fara a mai vorbi de acel disconfort al factorilor perturbatorii de care vorbeam anterior.
Asadar, oricat am dori noi sa devenim turistici, oricati bani am cheltui in reclame, strainii nu se vor lasa convinsi pana ce lucrurile nu vor merge si la noi ca la carte, ameliorand ambianta generala prin asanarea pe intreg palierul a microclimatului in care traim, facand din Romania o tara in care, pe langa frumoasele peisaje, turistul gaseste, deopotriva, protectie, caldura primitoare si calitatea serviciilor, precum si linistea necesara odihnei.
Vazand starea precara a tarii, si din acest punct de vedere, noi, muresenii, in general, si targumuresenii, in special, ne putem mandri cu titlul de cel mai linistit judet al tarii. Statut obtinut in timp si cu mari eforturi in care ziarul "Cuvantul liber" a avut un cuvant greu de spus, prin insistentele si tenacitatea sa in a determina autoritatile locale sa actioneze in aceasta directie, pentru crearea acelui climat de convietuire, cald si primitor, bazat pe curatenie, ordine si liniste publica, ca baza solida, pe care se poate edifica acel standard de civilizatie si comportamental competitiv mediului european.
Reglementarile din ultimii ani privind restrictionarea programului de functionare, a folosirii muzicii deranjante in spatiul public, in restaurante, pe terase si gradini de vara, eliminarea din majoritatea localurilor a instalatiilor proprii de sonorizare au facut din municipiul Targu-Mures un oras relativ linistit, lucru sesizat si adus la cunostinta noastra de catre numerosi turisti din tara si strainatate. Actualul microclimat din centrul municipiului resedinta de judet, de la Complexul de Agrement Weekend si indeosebi oaza de liniste bine intretinuta la Platoul Cornesti sunt adevarate capete de afis in etalarea bunelor aprecieri. Ca lucrurile stau mult mai bine la noi ca in alte zone ale tarii o dovedeste si faptul ca Sovata a devenit cea mai cautata statiune din tara, "pentru bunele servicii si linistea oferita celui venit la odihna si tratament”.
Am abordat acest tip de subiect pentru ca o scrisoare primita recent din "Tara Cantoanelor", prin intermediul unei bune cunostinte, de la niste turisti get-beget elvetieni, care timp de o luna si in plina canicula (15 iulie - 15 august) ne-au strabatut tara in lung si lat, la capitolul nemultumiri au inserat tocmai acest gen de lucruri deranjante.
"Aveti o tara frumoasa, dar prost gospodarita", acesta pare sa fie mesajul scrisorii.
"Exista in Romania o mare diferenta intre ceea ce ofera natura cu peisajele ei minunate si ceea ce ofera oamenii. Deplasandu-ne pe spatii largi si fiind obligati sa apelam la cat mai multe cazari si restaurante, cel mai mult ne-a deranjat muzica din acestea sau din preajma acestora, care pur si simplu ne-a impiedicat sa ne odihnim sau sa fim cu noi insine. La mare, intr-un fel, la munte, intr-alt fel, dar continuu. Oare romanii nu pot savura mersul pe strada sau iesitul in natura, la iarba verde, fara muzica la bordul autoturismelor? La statiunea Ocna Sibiului, ne-am cazat anume la un hotel de patru stele pentru a scapa de acest vacarm. Acolo am dat de o alta belea: camera putea a canalizare, iar mocheta era scarbos de murdara. Daca aici a fost liniste, de muzica tare si non-stop n-am scapat la restaurant si la piscina, desi am insistat in acest sens. Ca elvetieni, consideram ca este o agresiune sa ti se impuna muzica de dimineata pana seara, intr-o statiune de tratament, cat si oriunde. De asemenea, ne-a deranjat prezenta cainilor vagabonzi peste tot unde ne-am oprit. La Murighiol, in Delta, am fost martorii unei scene cutremuratoare. O catea, in plina strada, ce nu putea sa fete, era inconjurata de mai multi sateni care asistau impasibili la acest sfasietor spectacol fara sa faca ceva. A trebuit sa intervenim noi, transportand cateaua cu propriul autoturism la Dispensarul veterinar din Tulcea, facand 90 km dus si intors, pentru eutanasiere. Intamplarea ne-a lasat un gust amar cu privire la sufletul romanului. Una peste alta, putem spune ca excursia din Romania a fost totusi benefica pentru noi. Lucrurile acestea despre care v-am scris poate ar fi ramas undeva uitate daca la plecarea noastra de la Cluj spre Budapesta, de unde urmam sa luam avionul spre Zurich, n-am fi avut un alt incident. Firma Kameleon, care urma sa ne transporte spre aeroportul din capitala Ungariei, a avut la plecare o intarziere de 45 de minute si ne-a pus la dispozitie un microbuz cu anvelopele foarte uzate, pe care l-am refuzat. In cele din urma a fost inlocuit, insa pe traseu soferul a condus tot timpul neatent, vorbind la telefon, si cu muzica de la bord data la maxim. Deranjati de atata zgomot si ingrijorati de propria noastra securitate rutiera am cerut acestuia sa reduca muzica si sa inceteze vorbitul la telefon, iar el ne-a amenintat cu debarcarea din microbuz. O obraznicie care la noi, in Elvetia, ca si in toate tarile civilizate este de neconceput.
Concluzia noastra este ca romanii, in general, au un suflet cald si primitor, dar aceasta nu este suficient. Guvernarea societatii este insa slaba si lucrurile prea sunt lasate la voia intamplarii. De aceea noua ni s-a parut ca in Romania autoritatile sunt neputincioase, iar legile nu se aplica.”
Elvetienii, considerati de multa vreme cei mai rigurosi si mai organizati, mai competenti prin cinstea si corectitudinea lor proverbiala in a da sfaturi altora, nu spun lucruri pe care noi nu le cunoastem. Le stim foarte bine cu totii, pentru ca de ele ne lovim zilnic, doar ca autoritatile, molatice cum sunt  indeobste, se complac si nu iau masuri, iar posibilitatile noastre ca cetateni sunt limitate. Poate ca studiind mai atent cauzele neputintei noastre de a ne perfectiona, actualii guvernanti vor ajunge la concluzia ca si aceste "nimicuri", vor trebui solutionate. Pentru ca, iata, ele conteaza, trag greu in balanta aprecierilor, a cerintelor calitatii vietii, a starii de bine care, la noi, ramane mereu o vaga dorinta.
Revenind la noi acasa si privind autocritic, usor ne putem da seama ca inca mai avem multe de facut si in propria noastra ograda, adica in Targu-Mures si in judet, pentru a ajunge la standardul pe care ni-l dorim cu totii. Dupa o perioada oarecum de avant in combaterea faptelor antisociale, si dupa atingerea unui prag multumitor, societatea civila a cam obosit, iar autoritatile locale, multumite si ele cu suficienta, au lasat-o cam moale in lupta pentru combaterea micii criminalitati stradale, care, dupa cum se stie, este perturbatoare in toate felurile.
Curatenia, ordinea si linistea, siguranta cetateanului trebuie sa constituie prioritati permanente ale muncii administrative, la nivelul oricarei primarii, dat fiind faptul ca ele ofera cel mai clar indiciu al nivelului de civilizatie la care o comunitate locala a ajuns. In acelasi timp, noi, targumuresenii si muresenii, ca de altfel toti locuitorii acestei tari, trebuie sa fim convinsi ca si in aceasta directie mai avem inca foarte multe lucruri de pus la punct, sens in care se cere sa si actionam.

IOAN CISMAS

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page