Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„...Nu noi facem cinste poporului român ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!»...




 „Fara Dumnezeu, fara credinta, omul devine un animal rational, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri”. Sunt cuvintele-sentinta ale celui supranumit „un Socrate al romanilor” – Petre Tutea. S-a nascut, intr-o ora astrala pentru Neamul romanesc, in urma cu 110 ani, la 6 octombrie 1902, la Boteni, in Muscel, in familia unui preot roman. S-a ridicat la ceruri in 1991.
Stralucitul filosof, eseist, economist si om politic, astfel se marturisea: „Ma misc intre Dumnezeu si neamul din care fac parte. In afara de acesti termeni, nu vad nimic semnificativ intre cer si pamant!”.
A studiat la Liceul „Neagoe Basarab” din Campulung-Muscel si la Liceul „George Baritiu” din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungand doctor in Drept administrativ, Magna cum laude (1929).
   Emil Cioran il caracteriza drept „«Un marxist entuziast si mistic, dar care nu stia un cuvant din limba rusa» (deoarece Tutea si-a facut cruce sarutand ziarul „Pravda!”). In anul 1932, fondeaza revista „Stanga: linia generala a vremii”, unde semneaza cu pseudonimul Petre Boteanu. Colaboratori ii vor fi Sorin Pavel si Petre Pandrea, autorii „Manifestului Crinului Alb” („Gandirea”, VIII, nr. 8-9, 1928), precum si Traian Herseni, Petru Comarnescu si Mihai D. Ralea. In 1933 este referent in Ministerul Comertului si Industriei, institutie care, in 1936, isi va schimba numele. Intre anii 1933-1934 a fost atasat la Legatia Economica Romana din Berlin, unde se intalneste cu Nae Ionescu. Un an  mai tarziu publica „Manifestul revolutiei nationale” (in colaborare cu Sorin Pavel, Ioan Craciunel, Gheorghe Titel, Nicolae Tatu si Petre Ercuta, publicat la Editura Crater, Bucuresti, 1998, editie ingrijita de Marin Diaconu). Intre anii 1936-1939 a fost sef de sectie in Ministerul Economiei Nationale, Biroul de publicatii economice si propaganda. In 1940 a fost sef de sectie in Ministerul Comertului Exterior.
Scrie in diverse publicatii, in special la „Cuvantul”, ziar condus de Nae Ionescu, unde semneaza articole de economie politica, intre ceilalti colaboratori de prestigiu aflandu-se Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcanescu si multi alti intelectuali din generatia anilor 1930, care vor umpe inchisorile dupa venirea comunistilor la putere.
In cadrul Guvernului National-Legionar instaurat dupa 6 septembrie 1940, Petre Tutea a indeplinit functia de sef de Serviciu si apoi cea de Director in Ministerul Economiei Nationale. Intre 1940-1944 a fost sef de sectie in Ministerul Razboiului, iar intre anii 1944-1948 a fost Director de studii in Ministerul Economiei Nationale.
Este arestat de catre autoritatile comuniste impuse de sovietici, anchetat fara condamnare, timp de 5 ani (1948-1953), apoi iarasi arestat, pe 22 decembrie 1956, sub acuzatia de uneltire contra ordinii sociale. Este condamnat la 10 ani inchisoare in 1957, apoi i se intenteaza un nou proces, in 1959, si este condamnat la 18 ani munca silnica, din care a executat 8 ani (1956-1964) in diverse penitenciare, unde a fost torturat, mai ales la Aiud.
Intre zidurile cumplite ale temnitelor, spiritul lui inalt si liber vorbea insa, deja, cu Dumnezeu: „Omul a depasit conditia de animal abia atunci cand in el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.”
Desi amnistiat in 1964, cu sanatatea zdruncinata in urma torturilor din inchisoare, Petre Tutea s-a aflat sub observatia permanenta a Securitatii comuniste. Numeroasele descinderi la locuinta sa modesta au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii si materiale, printre care o copie a proiectului „Prometeu”.
„La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor, dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor, e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-­au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.”
Catre sfarsitul vietii a inceput o „Antropologie crestina”. (Tiparita postum: „Omul. Tratat de antropologie crestina”, editie integrala si definitiva ingrijita de Cassian Maria Spiridon, Iasi, Editura Timpul, 2004.)
„I­-am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. «Dar cum va socotiti?» - «Popa», zic.«-si unde aveti parohia?» «–N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.»”

Persecutat fiind, pus la... index, Petre Tutea a publicat foarte putin inainte de 1989, insa, imediat dupa evenimentele din acel Decembrie, scrierile si interviurile sale au inceput sa fie difuzate. Va recomand Dialogurile: „Intre Dumnezeu si neamul meu”, editie ingrijita de Gabriel Klimowicz, prefata si postfata de Marian Munteanu, Bucuresti, Fundatia Anastasia, 1992: „322 de vorbe memorabile ale lui Petre Tutea”, editate cu o prefata de Gabriel Liiceanu, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993 (reeditate in 1999, 2000, 2003, 2005), „Ultimele dialoguri cu Petre Tutea” de Gabriel Stanescu, Criterion,  dar si „Batranetea si alte texte filosofice”, Bucuresti, Editura Viitorul Romanesc, 1992, „Reflectii religioase asupra cunoasterii, Bucuresti, Editura Nemira, 1992, Philosophia perennis, Bucuresti, Editura Icar, 1992; reeditata in 1993, dar si sub titlul Scrieri filosofice, vol. I, Editura Romania Press, 2006. (sursa: Wikipedia)
„Cum vad participarea romanilor de acum la mantuirea lor? – Simplu. Ducandu­-se la biserica. si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu ii lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.”
Putini stiu ca Petre Tutea a vazut „Lumea ca teatru. Teatrul seminar” - prefata, text stabilit si aparat critic de Mircea Colosenco, Bucuresti, Editura Alutus/Vestala, 1993. In aceasta idee, au fost montate piesa „Intamplari obisnuite” si dialogul „Bios si Eros”,  in regia lui Dragos Galgotiu, la Teatrul Odeon, in 1993, productia fiind prezentate la Festivalul teatrului experimental din Cairo, Egipt, langa marile piramide. Remarcabile, de asemenea, „Exercitii de admiratie” au realizat Gabriel Liiceanu si Constantin Chelba, in cadrul unui documentar TVR de (o „intalnire virtuala” Tutea - Cioran), Vartan Arachelian - in ciclul TV „Cuvantul care zideste”, precum si Sorin Iliesiu in tandem cu Gabriel Liiceanu - cu filmul „Petre Tutea si Emil Cioran: O intalnire posibila” , laureat cu Premiul Special la Festivalul National de la Costinesti, in 1993.
Petre Tutea este unul dintre titanii gandirii romanesti, un boier al spiritului acestei Patrii, un Socrate modern. Cititi-l, recititi-l, va veti bucura inimile! Iata doar cateva „argumente”:
   „Eu, in tinerete, am fost om de extrema stanga. si, la maturitate, de extrema dreapta. Iar acum ma consolez cu calitatea mea de roman intreg. ... Am fost in tinerete de stanga din generozitate. Pentru ca, vorba ceea: daca pana la 30 de ani nu esti de staanga, n-ai inima, daca dupa 30 de ani mai esti de stanga si nu esti conservator, esti cretin. Confundam, in tinerete, comunismul cu comunitarismul.
       M-a intrebat un anchetator: «De ce-ai vorbit impotriva noastra?» ...
 «N-am vorbit. Pai, impotriva voastra vorbeste tot poporul roman. Ce sa mai adaug eu?» si mi-au dat 20 de ani de munca silnica fara motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu? Treisprezece ani de inchisoare .. Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama chioara si mamaliga fripta. M-au batut ... Cand m-au anchetat, am lesinat din bataie. Iacata, n-am murit. Am stat la interne trei ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari, si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sunt aici. De multe ori doream sa mor. ... Nu pot sa povestesc tot ce-am suferit, pentru ca nu pot sa ofensez poporul roman spunandu-i ca in mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozitati.
Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La inchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romanesc de ras. si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sunt tampit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe romanul, ma lasam schingiuit pana la moarte.
Am facut o marturisire, intr-o curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud. «Fratilor - am zis -, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste poporului roman ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!». Trei ore am vorbit atunci, in curtea inchisorii, de Platon si de Cristos. Zice colonelul: «Scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de Interne, Draghici, sa spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra!». «Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii.» ...
... Macedo-romanii nu sunt romani, sunt super-romani, romani absoluti. .. Am stat cu macedoromanii in temnita. Ii bateau pana iii omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.
Cand am vazut, in inchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant – puteam eu, ca om, sa-mi explic asta? si atunci m-am gandit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu.
Comunismul e cea mai mare aflare-in-treaba din istoria omenirii. Comunismul e un cancer social. Unde se instaleaza, ramane pustiu. ... si la comunisti sunt stapani si slugi, dar ei sunt ipocriti, pentru ca stiu ca egalitatea oamenilor nu poate exista nicaieri. In celebra „Declaration des droits de l'Homme et du Citoyen” (trad. n. -Declaratia Drepturilor Omuluiu si Cetateanului) a Revolutiei franceze, prima propozitie e o idiotie absoluta sau in cel mai bun caz un sofism: «Oamenii sunt egali de la natura». Oamenii sunt inegali de la natura. Sunt inegali insisi membrii unei familii, in care unul poate fi genial, altul mediocru si altul imbecil.”

„Am o consolare – ca, in grandoarea istorica a poporului roman, eu sunt o rotita invizibila, dar sunt ...” - scrie undeva Petre Tutea.
Asa este si va ramane peste veacuri in inimile celor care nu vor uita sa simta romaneste. Fie-i amintirea vesnic luminata!

MARIANA CRISTESCU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page