Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Limba noastra rumâneasca - pod pesta Dunare”!



Pretutindeni, in lumea asta mare, traiesc romani si mai toti sarbatoresc, la sfarsit de august, cum pot si cum se pricep, Ziua Limbii Romane. Prieteni si colegi de breasla din patru zari au dorit sa se stie acest fapt, motiv pentru care va prezint informatiile pastrand „parfumul local”.

Serbia. „Vineri, 31 august, in Bor a avut loc serbarea Zilei Limbii Romane, printr-o manifestare sub denumire «Limba noastra rumaneasca - pod pesta Dunare». Evenimentul a avut loc in Biblioteca orasului Bor, cuvantul de salutare fiind rostit de doamna Vesna Tesovici, directoarea bibliotecii, care a spus, salutand oaspetii, ca sunt mereu bineveniti si ca institutia pe care o conduce exista chiar pentru a fi in serviciul unor asemenea evenimente, lucru rar in Serbia. Dupa aceea, oaspetii au fost salutati si din partea domnului Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru cultura romanilor-vlahilor ARIADNAE FILUM, explicand de ce chiar ziua de 31 august este Ziua Limbii Romane si de ce romanii din Timoc trebuie sa urmeze exemplul fratilor lor din Republica Moldova si de pretutindeni. Oaspetii au fost salutati si din partea doamnei Mileana Golubovici, consilierul primarului pentru cultura, care este totodata si unicul oficial din Bor care apare la intalnirile romanesti. In numele Ambasadei Romaniei a vorbit domnul consilier Lucian Crangasu. Programul a continuat prin urmatoarele teme: „Despre limba  si  identitatea nationala a Romanilor (Vlahilor)” – Dr. Slavoliub Gatovici; „Retrospectiva unor acte scrise in limba romana/vlaha  pastrate din secolul al XIX-lea in Tinutul Cliuciului” - Dr. Dragisa Kostandinovici; „Romanii Timoceni - Slujba bisariceasca in limba materna” - protoiereu iconom stavrofor Bojan Aleksandrovic, vicar al Timocului. (s.n.) Cei prezenti, de nationalitate romana, dar si ceilalti au putut clar sa inteleaga ca romanii timoceni vorbesc, de fapt, doua graiuri ale limbii romane. Au putut sa inteleaga, la fel, si ca limba romana s-a folosit in trecut in mai multe domenii si ca introducerea ei in scoli, in biserica etc. este o cale unica spre pastrarea identitatii nationale. In mod special a fost interesant discursul parintelui Boian Alexandrovici, vicarul Timocului, care a dovedit, folosind cartile tiparite de Biserica Ortodoaxa Sarba, ca, in Serbia de Est, a existat, mult inainte de venirea Bisericii sarbe, serviciul divin in limba romana. (s.n.) Partea a doua a programului a fost compusa din mai multe segmente ale mostenirii culturale si lingvistice a romanilor timoceni, baladele, poezii etc. A fost foarte interesanta rugaciunea condusa de parintele Boian Alexandrovici, precum si o rugaciune arhaica de Praznicul casei, numita  «Inchinatu», interpretata de domnul Filip Paunelovici.  Programul a fost incheiat dupa citirea poeziilor de timocenii tineri, din cartile «Noi si vorba noatra» si «Primovara perduta», trimitandu-se astfel un mesaj fara dubiu, ca graiul romanilor timoceni poate fi scris cu alfabetul roman, fapt care a fost foarte des contestat. Au mai fost prezenti: dl Predrag Balasevici, presedintele PDRS, dl Dragan Demici, vicepresedintele PDRS; Damir Serbanovici, presedintele „Initiativei culturale romanesti“, Sania Vatici, presedinta Asociatiei femeilor ortodoxe „Sfanta Maxima”, parintele Iel Buobu Lui, presedintele Societatii pentru Pastrarea si Dezvoltarea Limbii, Culturii si Religiei a Rumanilor de pe Valea Moravei, Dragomir Dragici, presedintele Forumului Valah din Serbia, Boian Barbuta, presedintele Centrului Informativ Roman. Acest eveniment cultural a fost organizat cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, care va ajuta si difuzarea evenimentului in programul a trei televiziuni, care acopera partea majoritara a teritoriului locuit de romanii timoceni” (Romanian Global News).
Dublin: tripla sarbatoare! Comunitatea Basarabenilor din Irlanda, „Moldova Vision”, a marcat la 1 septembrie 2012, in incinta Ambasadei Romane din Dublin, o tripla sarbatoare - Ziua Independentei Republicii Moldova, „Limba noastra cea Romana”, precum si aniversarea a 4 ani de activitate a organizatiei - scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News. Printre oaspetii de onoare s-au numarat: Gerry Loughrey, seful grupului de responsabilitate sociala corporatista la „Irish Life”, Frances Haworth, director asociat la CSC, Anca Lupu, liderul comunitatii romanesti din Irlanda, Dan Tudor consilier, seful Sectiei consulare si prim-colaborator, Alina Pop, Afaceri europene si culturale, Eric Byrne, parlamentar din partea Partidului Muncii, membri ai comunitatii etc. „Timp de 4 ani «Moldova Vision» a incercat sa coaguleze comunitatea moldovenilor, a organizat spectacole pentru copii si concerte pentru adulti, a promovat cultura si traditiile, a organizat scoala de limba romana pentru copii si limba engleza pentru adulti, a organizat sectii de votare in Dublin, iar in urma demersurilor insistente, am obtinut servicii consulare lunare pentru cetatenii moldoveni aflati in Irlanda, precum si alte activitati, in colaborare cu Comunitatea Romaneasca”, se spune in declaratia „Moldova Vision”, remisa presei. In cadrul evenimentului, cei prezenti au gustat din bucatele traditionale si vinurile moldovenesti, au admirat obiecte de artizanat popular si s-au delectat cu muzica regretatilor interpreti Doina si Ion Aldea Teodorovici (Romanian Global News).
Chisinau: Ziua Limbii Romane a fost sarbatorita „cu discretie”! De ziua „Limbii Noastre”, presedintele Nicolae Timofti a conferit „Ordinul Republicii” Bibliotecii Nationale la implinirea a 180 de ani de la infiintarea ei. Este unul din rarele cazuri cand este decorata o intreaga institutie, si nu o persoana anume, in cazul de fata – „pentru contributie substantiala la salvarea patrimoniului national documentar”. In rest, atat presedintele Timofti, cat si premierul Vlad Filat au marcat sarbatoarea discret, fara mesaje adresate concetatenilor. Locuitorii Republicii Moldova au primit, in schimb, un mesaj din partea lui Traian Basescu. Mai multe despre festivitatile de „Limba Noastra” la Chisinau aflam din relatarea Allei Ceapai: „La fel ca de Ziua Independentei, cetatenii veniti sa serbeze alaturi de autoritati «Ziua Limbii» s-au vazut siliti sa urmareasca de la o distanta impunatoare ceea ce se intampla in preajma statuii lui Stefan cel Mare. De la ceremonie a lipsit presedintele Parlamentului, Marian Lupu, care, lucru stiut, se afla la un congres politic in Africa. Doar primarul general, Dorin Chirtoaca, a tinut un discurs improvizat in fata multimii adunata pe Aleea Clasicilor: «Sarbatoarea Limbii Romane este, de fapt, sarbatoarea fiintei nationale romanesti. Recunoastem ca nu toata lumea impartaseste viziunile celor prezenti si ale celor care se bucura de sarbatoarea limbii romane. Spun acest lucru cu tristete. Nu este vorba de o intentie de a romaniza pe cineva. Este doar dorinta sincera de a aseze lucrurile cum este firesc. Ceea ce inseamna ca, pe langa Limba Romana, intotdeauna isi vor avea locul in Republica Moldova limbile vorbite de toate minoritatile nationale conlocuitoare»”.
 Mesajul pe care presedintele Romaniei Traian Basescu l-a adresat cetatenilor Republicii Moldova l-a citit consilierul sau, Eugen Tomac: „Dragi romani, doresc sa va transmit, cu prilejul sarbatorii «Zilei Limbii Romane», cele mai profunde ganduri de pretuire si respect pentru faptul ca, indiferent de incercarile prin care ati trecut in ultimii doua sute de ani, ati pastrat vie limba si constiinta romaneasca. Ma bucur ca, in fiecare an, romanii din Republica Moldova aduc un omagiu limbii romane si sper ca, incepand de anul viitor, «Ziua Limbii Romane» sa fie serbata de romanii din tara si din intreaga lume. Avem nevoie de aceasta solidaritate pentru a ne promova cu mai multa grija valorile care ne leaga, pentru ca prin limba ne pastram cultura, credinta, traditia si istoria poporului nostru”. Presedintele revenit la Cotroceni dupa decizia CCR, a adaugat, potrivit Agerpres, ca faptul ca limba romana este astazi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, trebuie „sa ne faca sa fim mandri de identitatea noastra” si sa transmitem acest sentiment generatiilor viitoare. Basescu a mentionat in finalul mesajului ca „Romania va sustine in continuare, neconditionat, Republica Moldova in parcursul sau european, pentru ca ne dorim ca romanii de o parte si alta a Prutului sa fie din nou impreuna, in cadrul Uniunii Europene”.
Copiii veniti impreuna cu parintii la festivitati l-au salutat cu insufletire pe parintele lui Guguta, scriitorul Spiridon Vangheli: „Vreau sa va intreb de ce Mateevici spune «Limba noastra-i o comoara in adancuri infundata». Ia sa ne gandim cu totii, mai copii. Eu cred ca sunt unii care o infundeaza si astazi, sunt acei care vor sa o bage sub laita. Trebuie sa ne scoatem limba de sub laita. Fiecare din noi trebuie sa aiba grija aceasta. Cand iesim din casa niciodata nu ne gandim cum vorbim, ce iese din gura noastra, cate cuvinte care nu sunt adecvate limbii.» Un mesaj talmacit si de cineastul si ziaristul Boris Movila: «Limba noastra a fost calicita 50 de ani de scoala sovietica. S-a spus minciuna mare ca e limba moldoveneasca. Multi si pana azi asta cred»” (Radio Europa Libera).
Cernauti. Parlamentarul ucrainean de etnie romana Ion Popescu, membru al Partidului Regiunilor si vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, sustine ca noua lege ucraineana privind principiile politicii lingvistice garanteaza minoritatilor nationale din Ucraina dreptul de a-si folosi limba materna, inclusiv limba romana, in cazul romanilor din regiunea Cernauti, informeaza Interfax-Ucraina. „De exemplu, in regiunea Cernauti, Consiliul Raional Herta a decis deja sa puna in aplicare legea respectiva, formand un grup de lucru care sa studieze posibilitatile de utilizare a normelor acestei noi legi”. Parlamentarul a subliniat, totodata, ca toti primarii din localitatile aflate in raionul Herta cunosc limba romana si ca in fiecare localitate din acest raion exista scoli cu predare in limba romana. In plus, Popescu a remacat ca in scolile cu predare in limba ucraineana din raionul Herta, trebuie sa fie introdusa si studierea limbii romane. „Astfel, in ceea ce priveste accesul la educatie in limba romana, nu este nevoie de resurse suplimentare pentru implementarea legii privind principiile politicii lingvistice. In alte raioane din regiunea Cernauti unde localitatile sunt dens populate de vorbitori de limba romana, in viitorul apropiat vor fi infiintate grupuri de lucru pentru a studia situatia” – a precizat parlamentarul.
Deputatul, care este si presedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea romaneasca din Ucraina”, a mentionat atunci ca, in dispozitia Executivului ucrainean, care ar urma sa apara abia dupa alegerile parlamentare de la sfarsitul lunii octombrie, ar trebui mentionata, in special, provenienta resurselor bugetare cu care noua lege va fi pusa in aplicare (fonduri locale, raionale, regionale sau de stat).
Desi, potrivit Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, comunitatea romaneasca din Ucraina (in special din regiunile Odesa, Cernauti si Transcarpatia) reprezinta a treia etnie a tarii, dupa numarul de locuitori, numarand circa 410.000 de persoane, datele de la recensamantul ucrainean din 2001 arata ca „pe teritoriul Ucrainei locuiesc doar 151.000 de etnici romani, reprezentand doar 0,3% din populatia tarii, si fiind abia a saptea minoritate etnica din aceasta tara. La ultimul recensamant, 92% dintre cei care s-au declarat etnici romani au recunoscut ca limba lor materna este romana, 6% – ucraineana si 1,5% – rusa. Legea cu privire la principiile politicii lingvistice in Ucraina permite utilizarea oficiala a limbilor regionale in activitatea administratiei publice locale, in cazul in care 10% din totalul populatiei dintr-un teritoriu este vorbitoare a unei limbi minoritare. Potrivit noii legi, in contextul normelor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, masurile pentru utilizarea acestora pe teritoriul Ucrainei vizeaza un numar de 18 limbi: rusa, belarusa, bulgara, armeana, gagauza, idis, tataro-crimeeana, moldoveneasca, germana, greaca moderna, poloneza, rroma (tiganeasca), romana, slovaca, maghiara, ruteana si dialectele karaim si cramceac. Limba regionala sau minoritara urmeaza sa fie folosita in teritoriu in activitatea autoritatilor locale de stat, a administratiilor locale, si va fi aplicata in institutiile de invatamant si in alte sfere ale vietii sociale. Documentul stabileste ca actele organelor supreme ale puterii de stat sunt adoptate in limba ucraineana si publicate oficial in limba de stat, in rusa, si in alte limbi regionale sau minoritare. Orice informatie despre posesorul unui act de identitate sau alt document care il inlocuieste este emis in limba ucraineana si in una dintre limbi regionale sau minoritare. Proiectul de lege a fost adoptat de catre Rada Suprema pe data de 3 iulie 2012 si a fost semnat de presedintele Viktor Ianukovici pe 8 august. In aceeasi zi, partidele de opozitie au declansat mai multe proteste in Ucraina, acestea sustinand ca legea este una anti-ucraineana si ca, prin acest demers se doreste, de fapt, ca limbii ruse sa i se acorde statut de a doua limba de stat, pe langa ucraineana. Intre timp, grupul de lucru infiintat de presedintele Viktor Ianukovici pentru examinarea si, daca este cazul, amendarea noii legi, a elaborat o noua varianta a documentului, care nu mai prevede un statut regional pentru limbile minoritatilor, ci sugereaza doar masuri de protectie a acestora, in cazul in care intr-un anumit teritoriu locuiesc cel putin 30% vorbitori ai unei limbi minoritare. (Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut)
Din nou, la Chisinau. Domnul Unirii Principatelor strajuieste prezentul! La intersectia Bd. Dacia cu Bd. Cuza Voda, a fost dezvelit bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza - transmite Info-Prim Neo, preluat de Romanian Global News. Lucrarea  este realizata de sculptorul roman Constantin Ionescu si costa zece mii de euro. Are o inaltime de un metru, iar la baza - 43x52 centimetri. Este confectionata la comanda Societatii cultural-istorice „Mihai Viteazul” si a Fundatiei „Constantin Stere”. Lucrarea este o donatie a Consiliului Judetean Prahova, Romania.
In zilele de 5 si 6 septembrie, in capitala basaraba se desfasoara Congresul Mondial al Eminescologilor. Cu ocazia implinirii a 70 de ani, prin decret prezidential, academicianului Mihai Cimpoi i-a fost conferit titlul onorific „Om emerit”, „pentru merite deosebite in dezvoltarea literaturii, contributie la procesul de renastere nationala si la promovarea operei eminesciene”. Evenimentul a avut loc la deschiderea lucrarilor Congresului Mondial al Eminescologilor la Chisinau, informeaza Moldpres. Evenimentul, consacrat aniversarii reputatului eminescolog, critic si istoric literar, este organizat in premiera in Republica Moldova. Presedintele Nicolae Timofti, prezent la inaugurare, a declarat ca lucrarile Congresului vor constitui un important prilej pentru a trece in revista activitatile de valorificare si promovare a operei eminesciene in intreaga lume. La Congres participa peste 175 de invitati din opt tari. In cadrul acestuia se vor lansa, inte altele, „Mihai Eminescu. Dictionar enciclopedic” de Mihai Cimpoi, „Dictionarul literaturii romane”, in doua volume, si „Mihai Eminescu in grafica mondiala”, noteaza Moldpres.
La multi ani cu sanatate, onorabile domnule academician Mihai Cimpoi!
Dumnezeu sa-i ocroteasca pe romani!
MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page