Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (II)

Dupa semnarea Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, Ungaria avea 92.963 de km2 si o populatie de circa 7.980.143 de locuitori (majoritatea unguri, adica 89,6%). Din Transilvania s-au refugiat in Ungaria imediat dupa Primul Razboi Mondial, peste 200.000 de maghiari, in marea lor majoritate reprezentanti ai fostei clase conducatoare, iar mare parte dintre acestia au devenit si cei mai inversunati si virulenti exponenti ai revizionismului maghiar. O serie de istorici maghiari mai putini sovini, precum E. Malnasi, Karacsony, Toganyi sau F. Eckhardt au acceptat insa faptul ca Ungaria Sfantului Stefan nu depasea granitele actuale ale Ungariei. Imensele pierderi teritoriale pe care Ungaria le-a suferit dupa Trianon - justificate de altfel si in acord cu realitatile istorice si demografice - au creat insa o psihoza colectiva de frustrare, iar acest fapt a determinat un curs nationalist-sovin si revizionist al politicii statului maghiar, acesta actionand pe toate caile posibile pentru a schimba aceasta stare de fapt si folosind toate resursele pe care le avea la dispozitie, respectiv de la cele diplomatice, pana la influentarea opiniei publice internationale si bineinteles, un spionaj cat se poate de activ si agresiv in spatiul romanesc. In actiunile de spionaj si influentare a opiniei publice maghiare au fost folositi pana si prelati ai bisericilor maghiare. In acest sens, un caz interesant il reprezinta si cel al episcopului Marton Aron.

"Audiatur et altera pars!" ("Asculta si cealalta parte!")

In prezent, atunci cand vine vorba despre persoana episcopului, aproape toti autorii se refera doar la momentul 18 mai 1944 cand, aflat in Biserica "Sfantul Mihail" din Cluj - spre cinstea sa, nota bene! - episcopul a avut taria morala, demnitatea si curajul sa condamne politica hortysta fata de evrei. "Magyar Katolikus Lexikon" editat la Budapesta in 2003, ca de altfel toate scrierile maghiare, atunci cand se refera la viata si activitatea episcopului, spun laconic: "… a pledat pentru drepturile maghiarilor din Transilvania…". Ce inseamna de fapt atat de evazivul "a pledat"? Personal, consider ca despre Marton Aron nu s-a scris inca totul. Poate de aceea, trebuie luate in considerare si documentele si studiile romanesti. Multe dintre acestea indica faptul ca inca din perioada interbelica, Marton Aron a actionat constant impotriva unitatii statului national unitar roman, fiind unul dintre "varfurile de lance" ale actiunii revizioniste. Exista documente in arhivele romanesti (ale Serviciilor Speciale de dinainte de 1948, dar si de dupa acest moment), documente chiar si in arhivele muresene care fac referire la persoana sa, exista studii publicate in reviste precum "Dosarele istoriei" sau mai recent "Historia", exista cateva note informative despre activitatea episcopului in "Cartea Alba a Securitatii". Un studiu temeinic care sa valorifice intr-o conceptie unitara informatiile obtinute din mai multe surse istorice este mai mult decat necesar. Dincolo de mituri exista totusi realitatea, iar se bazeaza pe documente.

Agentul cu indicativul "P.I.S"…

Contraspionajul roman nu a putut stabili data exacta la care Marton Aron a fost recrutat de serviciile de informatii maghiare, desi episcopul s-a aflat in atentia organelor speciale romanesti inca de pe la jumatatea deceniului al treilea. In octombrie 1941, Marton Aron a intrat in legatura cu rezidentul de spionaj al legatiei maghiare din Timisoara. A fost momentul in care organele romane nu au mai avut nici un dubiu despre activitatea sa, mai ales ca anterior reusisera sa procure Codul spionajului hortyst, fapt care a ramas necunoscut maghiarilor pe toata durata razboiului, dar care le-a permis romanilor sa deconspire si sa anihileze o serie de organizatii si retele de spionaj maghiare de pe teritoriul Romaniei. Cea mai importanta organizatie maghiara de spionaj din Transilvania - cu ramificatii si la Targu-Mures - a fost cea condusa de episcopul Marton Aron. Informatiile culese de el personal sau de cei din organizatia sa erau cifrate cu ajutorul cartii "Piszkos Fred Visszater" ("Intoarcerea mizerabilului Fred") si trimise apoi la destinatie. Indicativul cu care Marton Aron era apelat de Centrala Serviciului de Spionaj Maghiar de la Budapesta era unul permanent, fiind format din grupul de litere "P.I.S." si reprezenta initialele tipografiei la care a fost tiparita cartea indicata anterior. Indicativul cu care Marton Aron trebuia sa raspunda era de fiecare data altul. Prin intermediul Adelei Visnovitz - agenta a spionajului englez - s-a reusit a se realiza legatura lui Marton Aron cu englezii, episcopul facand un joc foarte complicat si inca greu de inteles si azi.

…si agenta Bindasz Elena din Targu-Mures   

Prin intermediul Elenei Bindasz, nascuta la 15 decembrie 1899 la Targu-Mures, maghiara de religie ortodoxa (?), Marton Aron a reusit sa afle foarte multe informatii legate de moralul armatei romane, ce vorbesc militarii intre ei, ce nemultumiri au etc. Prin intermediul aceleiasi Bindasz Elena, care a ajuns si ea sa o cunoasca ulterior pe Adela Visnovisz (agenta engleza), Marton Aron a facut cunostinta cu Matei Ioan, cetatean iugoslav de etnie romana, fost aviator in armata iugoslava si care se refugiase in Romania datorita prigoanei germane. Matei l-a pus in legatura pe Marton Aron cu maiorul sarb Bosco Stanoilovici, fost atasat militar iugoslav in URSS, un filo-englez cu relatii atat in spionajul englez, cat si in cel sovietic. Reteaua lui Marton Aron va creste foarte mult intr-un timp relativ scurt, aceasta fiind capabila chiar si de sabotaje. Elena Bindasz, care la un moment dat a fost arestata de autoritatile romane, va indica in ancheta sabotajele executate, modul de operare, de unde se procura explozibilul necesar, insa il va deconspira cu aceasta ocazie si pe episcop, ca de altfel intreaga retea condusa de el. Reactia autoritatilor romane a fost nuantata de la caz la caz. Daca in unele situatii retelele maghiare care operau pe teritoriul Romaniei au fost anihilate rapid pronuntandu-se ani grei de inchisoare si chiar condamnari la moarte, cel putin in cazul lui Marton Aron nu s-a intamplat acest lucru. Daca din diverse ratiuni episcopul Marton Aron s-a bucurat in perioada interbelica, dar si in timpul razboiului de un tratament cu menajamente, nu acelasi lucru se va intampla dupa 1948. Comunistii, care pusesera mana si pe arhivele serviciilor speciale romane de dinainte de 1940, nu l-au mai tratat cu aceeasi intelegere pe episcop, ba dimpotriva il vor aresta si condamna pe viata. Eliberat de autoritatile comuniste - insa dupa repetate si insistente interventii la nivel inalt – episcopul, aflat in domiciliu obligatoriu la Alba-Iulia a continuat, dupa cum veti vedea in continuare, sa se afle in atentia serviciilor speciale romane.

(Urmare in numarul viitor)

NICOLAE BALINT

Caseta 1

"…din momentul semnarii Tratatului de la Trianon, Ungaria a considerat drept una din actiunile sale cele mai importante revizuirea acestui tratat. Folosind toate mijloacele de propaganda ale epocii, ca si instructia publica si formele educatiei colective, Ungaria a decretat nedreptatea Trianonului si necesitatea revizuirii tratatului de pace…"

(Fragment din "Istoria Ungariei", vol. 1918-1945, Budapesta, Editura Academiei Ungare de Stiinte, 1986, p. 423).

Caseta 2

Pe data de 13 noiembrie 1920, Parlamentul de la Budapesta a ratificat Tratatul de la Trianon, dar la finalul sedintei deputatii au depus urmatorul juramant: "Cred in Dumnezeu. Cred in Patrie. Cred in reinvierea Ungariei milenare". Desi vremurile s-au mai schimbat, obsesiile - fie ele mai vechi sau mai noi - raman peste timp. Sunt suficiente dovezi in acest sens. Unde vor duce ele la final? Cum actioneaza statul roman pentru combaterea lor, atat in interior, cat si in exterior? Pot romanii asista neputinciosi la proliferarea revizionismului, indiferent sub ce masca europenista s-ar ascunde el? Cine nu invata din istorie, risca sa o repete.

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page