Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

COPILUL ÎN PAPUCI DE GUMA



Florentin GURAU

Intrand intr-un mare magazin de jucarii din oras, unde rafturile sunt tot timpul pline cu sute de masinute, jocuri, papusi care mai de care mai frumoase si mai interesante, de parca-ti vine tie ca adult sa le cumperi si sa te joci cu ele, mi-a fost dat sa observ o scena care m-a emotionat... La un moment dat, printre clientii eleganti si vizibil instariti isi face aparitia o mogaldeata de om, un copil de etnie rroma, imbracat saracacios si purtand in picioarele desculte o pereche veche de papuci din cauciuc. In ciuda camerelor de supraveghere amplasate in toate ungherele magazinului, angajatii l-au inconjurat si l-au luat la intrebari, tratandu-l cu neincredere si oarecare ostilitate. Pustiul, vroia sa cumpere un bakugan, o jucarie micuta ce infatiseaza un personaj din desenele animate. Cu siguranta cea mai ieftina piesa din toata hardughia de magazin, ce costa numai cativa lei. Isi alege jucaria, apoi, insotit de acelasi alai de angajati ajunge la casa de marcat. Se cauta prin buzunare, de unde scoate un pumn de banuti de 10 si 50 si plateste, apoi, vizibil multumit de proaspata achizitie, paraseste  firma, desfacand cu nerabdare ambalajul...
     Cat de mult seamana acest copil in papuci de guma cu Romania care-a intrat intr-o buna zi in marea Uniune Europeana ...Nu prea ne vroiau acolo, se temeau de noi, eram saraci si numai prezumtiv civilizati, dar in acelasi timp aveau nevoie de extindere si de clienti care sa le cumpere produsele, asa ca ne-au acordat oarece credit dar ne-au impus reguli drastice si ne-au supravegheat atent...

     Nu degeaba am inceput cu acest exemplu. Romanii proaspat desprinsi de comunismul de acasa, au privit cu fascinatie la tot ce-au gasit in UE, poate si de-asta la recensamantul populatiei de anul trecut, in numele a  milioane de oameni, familiile ramase pe pamanturile natale au raspuns „absent!”

     Au cumparat numai ceea ce-ti puteau permite. La inceput tot ce era second-hand, iar strainilor le prisosea: aparatura electrocasnica, imbracaminte, mobila, utilaje agricole, tramvaie si asa mai departe ...apoi a inceput, incet  sa se contureze procesul de globalizare si firmele europene sa acapareze aproape in intregime piata.

     Fabricile si uzinele noastre, in loc sa fie retehnologizate si astfel sa devina competitionale, au fost privatizate, in mare parte, pentru a fi dezmembrate si vandute la fier vechi, pentru a face loc celor de afara. Astazi producem foarte putin, exportam, din pacate, materie prima si apoi importam produse confectionate practic din materia noastra prima, produse in UE. Cine sufera? Statul, evident, care procedand astfel nu poate asigura locuri de munca oamenilor, nu poate incasa impozite, bani pe care apoi sa-i redirectioneze pentru exercitarea atributiilor proprii... Privind fenomenul in ansamblu, fara a suferi de mania complotismului, n-ai cum sa nu afirmi ca acesta a fost si scopul aderarii tarii noastre la UE, o uniune care iata, astazi, are serioase probleme economico-financiare si incepe sa-si arate ineficienta in fata celorlalte mari puteri ale lumii. Ca un argument in plus la cele declarate mai inainte, noi care eram granarul Europei, nici agricultura nu mai avem ...Aducem de afara nu numai cereale, dar si legume si fructe, la ale caror etichete cu preturi se inchina oamenii prin piete, nevenindu-le a crede cat de scumpe sunt...

     Un alt aspect al mediatiei provocate de copilul in papuci de guma, este inegalitatea nedreapta a societatii contemporane. In timp ce unii au averi colosale, zeci de firme, terenuri, case de  le uita amplasamentul, conturi bancare, sacose cu bijuterii si obiecte de arta inestimabile (a se vedea declaratiile de avere fie si numai ale politicienilor locali, ori pliantele gen „caracatita 1...2...care enumera ceea ce in unele declaratii de avere oficiale, declarantii omit sa treaca”, altii se zbat intr-o saracie lucie, iar din munca cinstita pe care o presteaza, din salariul fie el si de trei-patru ori mai mare decat minimul pe tara, nu reusesc sa faca economii,  sa agoniseasca averi ...Daca cei din clasa de mijloc abia se descurca, pentru c-am vorbit despre cei cu salarii de 1.500-2.000 lei/luna pana acum, despre cei care incaseaza 5-600 lei lunar, despre pensionarii care n-au bani de medicamente, despre tinerii care n-au un loc de munca, desi au multa scoala, ce sa mai spun ...Sunt adunati sub o umbrela a protectiei sociale care este nu doar neincapatoare pentru toata lumea, dar mai este si defecta, cu gauri prin care se preling stropii foametei, disperarii, suferintei sociale...

     Sunt afectati deopotriva cei din mediu rural, cat si cei din mediul urban. Abandonul scolar devine un fenomen tot mai alarmant, despre care se vorbeste putin sau deloc, pentru ca formatorii de opinie sunt ocupati sa prezinte zi de zi cum evolueaza viata Oanei Zavoranu dupa despartirea de Pepe, adica fac jocurile guvernantilor si distrag atentia oamenilor de la adevaratele probleme ale tarii. In ritmul acesta, Doamne, Dumnezeule, oare unde va ajunge aceasta tarisoara peste inca 20 de ani?!? Cum de au tupeul cei ce-au mai condus comunele, orasele, tara asta si n-au facut nimic bun decat pentru ei si clanurile lor mafiote sa mai candideze si sa minta oamenii in fata ca o vor duce mai bine de-acum inainte?

Florentin GURAU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page