Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

140 de ani de la înaltarea la cer a Craisorului



Sunetul tulnicelor care, pe vremuri, anunta mobilizarea luptatorilor, a rasunat, din nou in Tara Motilor. De data aceasta, cantecul lor i-a chemat pe motii din comuna Avram Iancu, judetul Alba, sa se alature unui protest cultural, organizat impotriva dezinteresului pe care autoritatile romane il arata fata de cultura si istoria nationala.

„Marsul lui Avram Iancu”, la a doua editie
      Initiat de poetul Laurian Stanchescu si intitulat sugestiv „Marsul lui Avram Iancu”, protestul a inclus parcurgerea, pe jos, a drumului din satul natal al eroului -Vidra - pana in locul unde acesta este inmormantat. „Marsul lui Avram Iancu” a fost organizat pentru a doua oara, prima editie avand loc anul trecut – aflam din reportajul jurnalistei Andreea Lazar, de la „Ziarul Hunedoareanului”. Daca, in 2011, majoritatea autoritatilor locale de pe traseul comuna Avram Iancu - Tebea l-au sprijinit pe initiator cu vorbe, de data aceasta actiuneaa fost organizata cu sprijinul Consiliului Judetean Hunedoara, al Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, si al tuturor primarilor din localitatileaflate pe circuit. „Obiectivul acestui eveniment este de a marca in memoria colectiva valoarea istorica a drumului parcurs de Avram Iancu de la Vidra pana la Tebea, drum care a schimbat istoria neamului romanesc”, a afirmat directorul MCDR, Liliana Tolas.        
 Marsul a debutat luni, 3 septembrie, cu un priveghi la Casa Iancului din comuna Avram Iancu, judetul Alba, fiecare zi a saptamanii marcand un  popas relevant pentru biografia Craisorului (comemorari si slujbe de pomenire la statuia de la Campeni, bustul de la Abrud, bustul de langa Primaria Buces, la Biserica din Mihaileni, la Biserica Medievala din Criscior, la statuia din fata Colegiului National „Avram Iancu” din Brad) si s-a incheiat sambata, 9 septembrie,  cu comemorarea si slujba de pomenire la Pantheonul Craisorului Motilor – Tebea, unde, cu acest prilej, au fost decernate diplome si plachete comemorative. Potrivit poetului Laurian Stanchescu, aproximativ 1.000 de oameni erau asteptati sa i se alature pe parcursul marsului, de la intrarea in judetul Hunedoara si pana la Tebea. „M-am saturat sa traiesc intr-o tara care ignora aceasta antichitate culturala in care traim. Dupa parerea mea, cultura este ultimul zid de aparare al unei natiuni. Cand cade si cultura, totul se risipeste in neant. Marsul dedicat lui Avram Iancu este un lucru real, o stare de spirit pe care o traiesc permanent”, afirma poetul inca de la prima editie, de anul trecut, a „Marsului Iancului”.

Sarbatorile Nationale - Tebea 2012

Conform Digi 24, 5 mii de persoane s-au adunat duminica la Tebea, in judetul Hunedoara, la serbarea nationala in memoria lui Avram Iancu. La eveniment s-au adunat moti din intreg Ardealul, cu tricolorul in piept sau in mana, fiind prezente personalitati locale si centrale.
In jurul orei 11 a fost intonat Imnul de Stat al Romaniei, de catre Garda de Onoare care i-a prezentat onorul ministrului de Interne, Mircea Dusa. Prezenti la eveniment au fost europarlamentarul Vadim Tudor si ministrul Educatiei - Ecaterina Andronescu, ministrul Muncii – Mariana Campeanu, ex-ministrul de Interne – Traian Igas, senatorii PNL Mircea Diaconu si Dan Radu Rusanu, precum si dl Gheorghe Funar. Dupa ceremonia depunerii de coroane a fost oficiata cuvenita slujba de pomenire. Cei prezenti au asistat apoi la o evocare a vietii si activitatii eroului si la un spectacol sustinut de artisti si formatii de muzica populara renumite in zona: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocsa, Mariana Deac, Ionut Fulea, Dinu Iancu Salajeanu, Sava Negrea Brudascu, Veta Biris, Mariana Anghel, Alexandru Pugna, Ciprian Roman, Eugen Mihaila, Cristian Fodor, Ovidiu Homorodean, Ovidiu Olari, Bogdan Toma, Pera Bulz, Corul barbatesc din Finteusul Mare, Grupul „Iza” din Maramures, Grupul „Crai Nou” si Fluierasii „Junii Petrileni”.
      
In direct la TVR 1 si TVR International, duminica, de la ora 14.30, Iuliana Tudor a prezentat spectacolul folcloric de la Tebea, organizat de Consiliul Judetean Hunedoara si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Hunedoara. „La celebrul gorun se organizeaza anual o mare sarbatoare. Mii de oameni se aduna la Tebea pentru a-l omagia pe marele nostru erou national, iar anul acesta sarbatoarea va fi una foarte mare, implinindu-se 140 de ani de la moartea lui Avram Iancu”, spunea Elise Stan, producatoarea transmisiunii.
  „Sunt 140 de ani de la moartea marelui roman, Avram Iancu, un moment important in istoria motilor si nu numai. Avram Iancu va fi comemorat, dar si sarbatorit. Comemorat, la biserica, printr-o slujba religioasa de pomenire, iar sarbatorit pe campul de la Tebea, printr-un moment artistic de exceptie”, a declarat Ioan Mircea Molot, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara.

 „Am fost s-om fi!”
Avram Iancu, comemorat la Tebea, la 140 de ani de la moartea sa
Pentru cei care inca nu au aflat, ori au uitat, ori nu vor sa afle, sau doresc sa-l „spanzure” din nou (sa indrazneasca numai sa incerce, ca, de data asta, va fi altfel!), mentionam ca, personalitate emblematica in istoria Transilvaniei si a romanilor de pretutindeni, supranumit „Craisorul muntilor”, Avram Iancu a fost unul dintre conducatorii Revolutiei de la 1848, din Transilvania. S-a nascut in anul 1824, la Vidra, in Muntii Apuseni, intr-o familie de moti, si s-a stins din viata pe 10 septembrie 1872, in comuna Baia de Cris. Este inmormantat in Cimitirul de la Tebea, la umbra „Gorunului lui Horea”.

Fie-i amintirea vesnic luminoasa!
MARIANA CRISTESCU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page