Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

O initiativa laudabila. Se cauta un nume pentru aeroportul clujean. Vezi ce am propus



In sfarsit reintors din concediu am auzit ca vine si de la Consiliu Judetean Cluj o initiativa laudabila. Se cauta un nume pentru Aeroportul International Cluj-Napoca, iar clujenii sunt chemati sa se exprime public si sa transmita propunerile lor pe emailul Consiliului Judetean Cluj. Se pare ca noul presedinte Horica Uioreanu s-a trezit din betia puterii si alegerilor locale din iunie, depasind fazele infantile de publicitate: sa-si taie mustata, sa pozeze biroul lui Tise sau sa scrie comunicate impotriva guvernului Boc, desi a cazut de sase luni. Uioreanu a realizat ca nu mai este in opozitie, ci la putere si trebuie sa faca si el ceva pentru clujeni. Asa ca a venit cu propunerea pentru o dezbatere publica privind noul nume al aeroportului. Personal m-am gandit mult la denumirea aeroportului. Un municipiu ca si Cluj-Napoca trebuie sa aiba un aeroport cu denumire istorica si cu semnificatie internationala. Propunere de nume ca Emil Racovita care a fost geolog nu merge. Sustin ca numele aeroportului Cluj-Napoca sa fie Hermann Oberth. Acest savant sas din Transilvania este legat de Universitatea clujeana, unde a fost student la fizica circa un semestru in anul de dupa Marea Unire, in 1919. Numele inventatorului rachetei Herman Oberth e cunoscut in Europa si mai ales in SUA, fiind fondatorul NASA alaturi de Wernher von Braun. „Hermann Oberth s-a nascut la Sibiu si a fost, pe langa rusul Konstantin Tiolkovski si americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei parinti fondatori ai stiintei rachetelor si astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodata, in mod activ, concluziile cercetarilor lor fiind in mod esential identice, desi cercetarea a avut loc in mod independent. Inca de la varsta copilariei (la aproximativ 11 ani), Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cartile lui Jules Verne, in special De la Pamant la Luna si Calatorie in jurul Lunii, pe prima marturisind ca a citit-o de nenumarate ori, pana a ajuns aproape sa o stie pe dinafara. In urma influentei acestor carti si concluziei personale ca ideile prezentate de Jules Verne nu erau intru totul fanteziste, Hermann a construit primul model de racheta inca din scoala generala, in jur de 14 ani. In 1919, dupa terminarea razboiului, Hermann Oberth se decide in sfarsit pentru fizica, intai la Universitatea din Cluj, unde va studia un semestru, dupa care se va indrepta din nou spre München, iar apoi spre universitatile din Göttingen si Heidelberg, unde va studia fizica, matematica si astronomie. In 1923, Hermann Oberth a publicat cartea Racheta in spatiul interplanetar, iar in 1929, Moduri de a calatori in spatiu. In anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin in calitate de consultant stiintific la primul film din istorie cu actiune care se desfasura in spatiu: Femeile de pe Luna. Filmul a fost produs de UFA-Film Co., in regia lui Fritz Lang si a avut un succes enorm in popularizarea noii stiinte a rachetelor. In toamna lui 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa racheta cu combustibil lichid, numita Kegeldüse. In aceste experimente a fost asistat de studenti de la Universitatea Tehnica din Berlin, printre care se afla si Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numita A4, dar cunoscuta astazi mai degraba sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre inventiile si recomandarile lui Hermann Oberth. In 1938, familia Oberth s-a mutat din Sibiu. Mai intai s-a mutat in Austria, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Viena, apoi in Germania, unde a lucrat la Colegiul Tehnic din Dresda, ajungand in final la Peenemünde (angajat sub numele fals Fritz Hann, unde Wernher von Braun construise deja racheta V-2. La sfarsitul razboiului, Hermann Oberth lucra la complexul WASAG, de langa Wittenberg, la rachete cu combustibil solid, pentru aparare aeriana. Dupa terminarea razboiului si-a mutat familia la Feucht, langa Nürnberg. Intre timp Wernher von Braun fondase un institut pentru explorare spatiala in Statele Unite ale Americii, la Huntsville, Alabama, unde i s-a alaturat si Hermann Oberth. Aici Hermann Oberth a fost implicat intr-un studiu numit Dezvoltarea tehnologiei spatiale in urmatorii zece ani. La sfarsitul lui 1958, Hermann Oberth, din nou in Feucht, a gasit timpul sa isi puna pe hartie si sa publice gandurile sale legate de posibilitatile tehnologice ale unui vehicul lunar, o catapulta lunara, un elicopter si un avion silentios si altele. In anul 1960, a lucrat la Convair, in calitate de consultant tehnic de-a lungul dezvoltarii rachetelor Atlas, in Statele Unite. Hermann Oberth s-a retras in 1962, la varsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-a facut sa se concentreze asupra surselor alternative de energie, aceasta ducand la conceptia planului unei centrale eoliene. Principalele sale activitati, dupa ce s-a retras, au fost insa legate de filosofie, Hermann Oberth mai scriind inca niste carti legate de acest subiect. Hermann Oberth s-a stins din viata la 28 decembrie 1989, la varsta de 95 de ani, la Feucht,” conform Wikipedia.

Denumirea Hermann Oberth a Aeroportului International Cluj-Napoca va deschide noi porti ale prieteniei, atat cu tarile de limba germana din Europa, dar si cu pasionatii de rachete si al programului NASA din SUA sau din intreaga lume. Presedintele Horia Uioreanu ar trebuie sa ia in seama aceasta propunere care ofera numelui aeroportului clujean o rezonanta aparte si trezeste interesul zecilor de mii de pasageri care tranziteaza aceasta importanta poarta aeriana din capitala Ardealului. Hermann Oberth reprezinta contributia Romaniei si stiintei noastre la dezvoltarea programului aeronautic si spatial mondial.
Ionut Tene

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page