Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Am facut cel mai lung drum din viata mea: de acasa – acasa”...




„A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.”

(Nichita Stanescu, „ Emotie de toamna”)

        Privesc o fotografie datata 7 aprilie 2006, reprezentand bustul cu „inima de aur”, de la Chisinau, al Poetului care spunea ca „limba romana e frumoasa ca o duminica”. Un comentariu adiacent marcheaza intru neuitare: „Scriitorii si oamenii de cultura din Basarabia considera ca miscarea anticomunista si de eliberare nationala din Basarabia a fost declansata de vizita lui Nichita Stanescu la Chisinau, in 1976, cand a ingenunchiat la gara Chisinau si a spus: „Am facut cel mai lung drum din viata mea: de acasa – acasa”... . Asa sa fie? si daca da, isi mai aminteste cineva?

„Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori, / ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori, / ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain, / si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin. // Si-atunci ma apropii de pietre si tac, / iau cuvintele si le-nec in mare. / Suier luna si o rasar si o prefac intr-o dragoste mare.”

     Sa ne reamintim! „Pe 27 august 1991, in urma puciului esuat de la Moscova, organizat de un grup de demnitari comunisti radicali, Parlamentul de la Chisinau voteaza Declaratia de independenta a Republicii Moldova, care prevedea, intre altele, detasarea de Uniunea Sovietica, repunerea in drepturi a limbii romane, condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov intre URSS si Germania nazista, in urma caruia Basarabia a fost ocupata, in 1940, de Moscova. Declaratia a fost adoptata initial de catre Marea Adunare Nationala, care a avut loc in centrul Chisinaului, si la care au participat, potrivit unor estimari, pana la 200.000 de persoane.” Guvernul de la Bucuresti si Parlamentul Romaniei au salutat evenimentul cu o graba demna de cauze mai nobile. Singurul parlamentar roman care, atunci, in acel moment, a ridicat glasul, curajos, impotriva acestui demers ce anihila din start pana si gandul unirii celor doua state romanesti, a fost scriitorul Claudiu Iordache. Asa a fost ratata, prima data, Unirea, toti am vazut, exista si filmari, pe vremea aceea se transmitea tot ce se petrecea in Dealul Mitropoliei. De atunci, an de an, Ziua Independentei Molodovei este marcata prin programe festive in cele doua capitale ale celor doua state romanesti.
Duminica, 26 august, presedintele basarabean Nicolae Timofti le-a adresat fratilor de dincolo de Prut un mesaj, de la Palatul National din Chisinau, afirmand printre altele: „De ce este important sa acordam atentia ce i se cuvine acelui eveniment istoric, de la 27 august 1991?  Mai intai, pentru ca in acea zi am putut face dovada faptului ca ne putem mobiliza in momente decisive pentru a ne croi o alta soarta decat cea pe care ne-o harazisera altii. Am ales sa fim liberi, desi este adevarat ca, in anumite etape ale istoriei noastre de dupa 1991, am fi putut sa ne folosim libertatea cu mai multa chibzuinta. In randul al doilea, avem obligatia morala sa apreciem astazi patriotismul si spiritul de sacrificiu al celor care, ghidati de puternice sentimente nationale si umane, au purtat lupte pana in 1991 si in anii care au urmat, in numele libertatii si al independentei noastre. Unii dintre acei patrioti nu mai sunt printre noi, dar suntem mandri ca am fost contemporanii lor. Sa ne amintim cu plecaciune de Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Costin, Doina si Ion Aldea-Teodorovici, si multi altii. Dar alaturi de acesti tribuni s-au aflat alte sute de mii de concetateni cu aceleasi sentimente patriotice. Suntem datori sa ducem mai departe idealurile pe care le-au avut acesti mari inaintasi ai nostri. Transmitem respectul nostru tuturor semnatarilor Declaratiei de Independenta, precum si celor care au luptat ulterior pentru integritatea tarii. (s.n.) Astazi, dupa 21 de ani, suntem mai aproape si mai determinati ca oricand sa indreptam Republica Moldova catre Europa, un spatiu de care apartinem din punct de vedere geografic, si de care ne leaga acelasi spirit si aceeasi istorie. Perioadele de ezitare si de confuzie au ramas in urma. Ne-a luat poate prea mult timp pentru a ne determina cu fermitate cursul de integrare europeana al tarii noastre. Dar ne-am maturizat in acest rastimp. Am luat cunostinta, in mod direct sau indirect, de valorile civilizatiei moderne si am constatat ca acestea nu ne sunt straine si ca ne sunt proprii si noua. (...) Avem multe lucruri de facut, dar n-am gasit printre ele obstacole de netrecut. Cel mai important lucru este, in opinia mea, sa traim dupa regulile scrise pe care ni le stabilim noi insine, dar nu dupa intelegeri obscure, ilegale, care genereaza coruptie, incertitudine si chiar haos. (s.n.) Un sistem de legi functioneaza doar atunci cand acesta este asumat de toti: politicieni, functionari, oameni de afaceri si simpli cetateni. (...) Pentru a pune in practica aceste deziderate, tara noastra are nevoie de stabilitate si liniste. Numai intr-o atmosfera sociala calma putem sa ne dezvoltam. Discordia pe care au incercat sa o semene in ultimele luni unele grupari politice nu isi are locul intr-o tara cu oameni pasnici, cum este Republica Moldova. Cetatenii si institutiile care vegheaza asupra ordinii constitutionale nu vor permite ca tara sa fie intoarsa din drumul sau spre Uniunea Europeana. (s.n.) Nu vom admite ca tara sa revina intr-un cadru incert si imprevizibil. Ne-am invatat lectia din greselile si zbaterile pe care le-am avut in ultimele doua decenii. (...) Poporul Republicii Moldova este unul care cuprinde si populatia din stanga Nistrului. Am un mesaj si pentru cetatenii nostri care locuiesc in acest spatiu, care nu este controlat de autoritatile constitutionale: tara Dumneavoastra este Republica Moldova. (s.n.) V-ati putut convinge, de-a lungul anilor, ca acel conflict iscat la inceputul anilor ’90 a fost unul pe temeiuri artificiale. Si ca nu exista motive de dezbinare si ostilitate intre oamenii de pe cele doua maluri ale raului Nistru. Vreau sa va transmit ca puteti beneficia de toate drepturile pe care le are orice cetatean al Republicii Moldova, si va veti putea folosi si de beneficiile pe care le vom obtine in viitorul apropiat din partea Uniunii Europene, intre care dreptul de a calatori fara vize in spatiul comunitar. Tot ce realizeaza Republica Moldova va apartine, in egala masura, si Dvs. Am incredere ca veti sti sa cantariti corect viitorul Dvs. si al copiilor Dvs. (...) Republica Moldova este o tara mica, dar noi putem sa-i facem un viitor mare. Sa ne amintim de stramosii nostri darji si neinfricati atunci cand in gandurile noastre isi face loc indoiala. Sa ne aducem aminte de vorbele noastre intelepte, una dintre care spune ca „unirea face puterea”. (s.n.) Dumnezeu sa ne ajute!”
„Ziua Independendentei Republicii Moldova fata de URSS, devenita Ziua Nationala a Republicii Moldova, a fost marcata duminica la Bucuresti intr-un mod inedit. Peste 30 de bucuresteni, imbracati in tinuta eleganta si in costume populare, au sarbatorit cu sampanie si fursecuri data de 27 august, in fata Ambasadei Republicii Moldova - scrie infoprut.ro.. Organizatorii, membri ai Platformei Civice „Actiunea 2012” si ai grupului „Romania Vie”, au precizat ca evenimentul este menit a atrage atentia asupra realei semnificatii a actului de obtinere a independentei Republicii Moldova fata de URSS.. «La 27 august 1991, Republica Moldova privea cu speranta la idealul devenirii sale nationale, acela al unificarii cu Romania» (s.n.) - a declarat unul dintre participantii la flash-mob-ul din fata ambasadei.” Toti cei prezenti la eveniment au semnat o petitie pentru declararea zilei de 27 august  sarbatoare oficiala si in Romania. Petitia a fost depusa la Parlament, luni, 27 august 2012.
Cu acelasi prilej, presedintele american  Barack Obama le-a transmis cetatenilor Republicii Moldova ca vor beneficia, in continuare, de sprijinul Statelor Unite in problema Transnistriei, in final, cetatenii Republicii fiind felicitati pentru aniversarea a 21 de ani de la proclamarea independentei tarii lor fata de fosta Uniune Sovietica, in 27 august 1991.
Intamplator - sau poate nu, caci de multa vreme nu mai cred in simple coincidente -, am citit, recent, un cutremurator interviu al parintelui Iustin Parvu, fost detinut politic, vreme de 16 ani, in puscariile comuniste, „unul dintre cei mai mari duhovnici ai Romaniei inca in viata”, care, „imediat dupa 1989, pe locul unui stravechi schit de pe vremea lui Petru Rares, din inima muntilor impaduriti ai Neamtului, a infiintat Manastirea «Petru Voda», inspre care «curge» intreaga romanitate – de la mic la mare”. Interviul a fost acordat Angelinei Olaru, pentru „Jurnal de Chisinau”, si intitulat „Tradarile intelectualilor duc la prabusirea noastra”.
„Dupa ce ne-am inchinat la moastele unor mucenici din perioada comunista, adapostite cu grija de parintele Iustin in bisericuta schitului de maici, ne-am amintit cutremurati de un alt erou devotat neamului si Bisericii Ortodoxe - Gheorghe Calciu Dumitreasa -, care odihneste tot acolo.
- Prea Cuvioase parinte Iustin Parvu, ati fost foarte indragit de basarabeni, mai ales imediat dupa istoricul 7 aprilie 2009, cand ati adresat un mesaj lui Traian Basescu, in legatura cu drama basarabenilor. Ati cerut atunci presedintelui sa ne sprijine si sa se «impotriveasca fiarei comuniste». Cum apreciati evolutia lucrurilor? Transformarile ulterioare din Republica Moldova au fost pe masura asteptarilor Dvs.?
- Tineretul nostru este aprins. A facut o palalaie si n-a iesit nimic. Dar astea au fost organizate in mod special, ca sa poata veni, ca sa mai poata lovi in tineri. Tinerii au cazut prada ignorantei. Situatia din Moldova de peste Prut nu se va schimba niciodata, din motivul conjuncturii politice. Asa o Basarabie ne-ar mai trebui… Cum s-o refaci ca sa fie cea de altadata? Romania nu are resurse pentru sine. Dar sa mai vina si cu alte incarcaturi financiare? Ma impresiona odata nationalismul si ideea revenirii la hotarele istorice, insa am ajuns la concluzia ca e o zadarnicie totala. Azi nu trebuie sa ne mai gandim la hotare si la nationalism, ci sa ne rezumam la realizarea omului pentru mantuire. A ne impaca sufletele cu Mantuitorul Hristos este scopul si rostul nostru.
- Functionarea celor doua mitropolii ortodoxe in Republica Moldova a adus dezbinare printre credinciosi. Rusii au pretentiile lor asupra bisericilor noastre, invocand chiar drepturi canonice, pe de o parte. Iar Mitropolia Basarabiei, pe de alta, se vrea a romanilor si invoca legislatia europeana, ce-i permite libertatea activarii. Cum vedeti o rezolvare a acestei situatii?
- Mitropoliile au fost, in mod special, asezate in fata lumii, ca sa compromita Biserica. Noi nu avem doua mitropolii in Basarabia. Noi avem nevoie de unitatea crestina. Aceasta nu se face cu dihonia. O solutionare a acestor chestiuni e posibila doar in cazul unei situatii politice europene favorabile, pentru ca toate sunt legate de Moscova, fara care nu putem face nicio miscare. Ce poate face Mitropolia Basarabiei cu drepturile sale, stipulate de legislatie? Nu trebuie sa renuntam la ea, ci sa avem mult calm si intelepciune cu care sa ne putem ajuta crestinii nostri basarabeni. (...)
- Mai multi politicieni de prima importanta, in frunte cu presedintele Romaniei, au tot declarat in ultimii ani ca Unirea Basarabiei cu Romania se va face prin intermediul UE. Sunteti de aceeasi parere?
- Nu am nicio speranta in aceasta privinta, pentru ca UE, la randul sau, e subordonata altui for superior, pentru care lucreaza, si nu face mai mult decat ii dicteaza acela. Sunt niste negustori, care deseori fac panica si descurajare printre cetateni, prin introducerea diverselor «dihonii». Basarabia este trunchiata, apasata si chinuita de Rasaritul care si-a intins mereu carapacea peste tara noastra. Eu mi-as dori sa ne unim cu basarabenii prin lupta impotriva pacatelor, a rautatilor dintre noi. Abia atunci cand vom aduce chipul nou al lui Hristos, vom putea sa refacem unitatea spirituala.
- Dar fiecare om se va mantui cu neamul sau, spun cartile.
- Asa este, dar traim niste vremuri cand diavolul are un spatiu mare de miscare, a intunecat mintile, si ale celor mari, si ale celor mici. Cel mai mult sufera poporul. (...)
- Cum ati dori sa fie implicati politicienii de pe ambele maluri ale Prutului in rezolvarea problemelor nationale?
- Platon a indicat doua directii – a Cetatii Pamantesti si Cetatii Ceresti. El oferea recomandari clare referitoare la cine ar trebui sa conduca un popor. Un popor trebuie condus de cei mai de seama ganditori. Conform teoriei platoniene, este inacceptabil sa existe criterii de influenta a manevrelor politice sau financiare. Or, pe noi cine ne conduce? Elita? Ea nu poate urca atat de sus. Daca s-ar intampla asta, elita ar fi compromisa in 24 de ore. Or, politicienii de azi nu au nicio calitate – decat sa fure si sa minta.
- Republica Moldova ar avea sanse sa fie scoasa de sub comunism?
- Comunismul nu va muri niciodata, pentru ca e „asezat” de multa vreme acolo. Este foarte activ in Basarabia. Europa Occidentala e o moscovie intreaga si oricare alegeri din zona noastra sunt doar pentru gloata.
- De ce ne faceti atat de pesimisti?
- Traim realitatea, ca urmare a celor aproape 50 de ani de comunism. Nu avem nicio sansa sa scapam de el. Unica ce ne ramane este mantuirea. Trebuie sa urmam scoala noastra de innoire moral-spirituala. Iar pentru aceasta ne trebuie preoti distinsi, mame deosebite, oameni care sa ridice poporul prin modelul lor de viata.(...)
- Este un eroism sa-i slujesti azi lui Dumnezeu?
- E un mare eroism, pentru ca purtam o mare lupta impotriva noastra, adica a pacatelor noastre. Daca noi am face o asemenea curatire a firii noastre, am deveni ingeri si, deci, am stapani noi lumea.
- Si, in finalul discutiei noastre, va rog sa ne ziceti un cuvant de invatatura, cu un mesaj la care adesea va ganditi.
- Pentru ca basarabenii sunt sufletul nostru, noi respiram odata cu ei. M-am nascut cu un sentiment nobil fata de voi. Am avut colegi la Seminarul de la Manastirea Cernica din toate zonele Romaniei, inclusiv de peste Prut. Toti ne-au inspirat lucruri frumoase. Erau foarte legati intre ei. Basarabenii si ardelenii aveau ceata lor. Si le spuneam: „Voi trei-patru faceti comunism, vedeti nimeni sa nu va vada!”. As vrea sa-i vad odata pe fratii nostri uniti.”
 „A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva...”
Vineri, 31 august 2012, la Chisinau, Basarabia va sarbatori „Limba noastra cea romana”! De fapt, inca din 29 august 2012, ora 19.00, la Institutul Cultural Polonez „Adam Mickiewiez”, cu suportul Ministerului Culturii din Republica Moldova si a Directiei cultura a Primariei municipiului Chisinau, va avea loc un concert simfonic sub genericul „I, Culture Orchestra”, cu participarea a 97 de muzicieni din tarile Parteneriatului Estic. A doua zi, la ora 18.00, la Palatul National „Nicolae Sulac”, va avea loc concertul „O, libertate, sfanta libertate”. Participa Eugen Doga, Anastasia Lazariuc, Valentina Nafornita, Mihai Dogotari si alti artisti, acompaniati de Orchestra simfonica a Companiei „Teleradio-Moldova”. In aceeasi zi, Uniunea Scriitorilor din Moldova va organiza simpozionul „Lucian Blaga”.
Pe 31 august, manifestarile vor incepe cu o depunere de flori la monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant, la care va participa conducerea de varf a R. Moldova, reprezentanti ai administratiei publice locale. De asemenea, vor fi depuse flori si la monumentul lui Mihai Eminescu, de pe Aleea Clasicilor Literaturii Romane. In aceeasi zi, va urma un spectacol literar-muzical dedicat Limbii Romane. Tot aici, in Gradina Publica „Stefan cel Mare si Sfant”, va fi organizat, pentru copii, un spatiu de culoare si voie buna - „In tara lui Guguta” - cu jocuri, concursuri, premii etc., consacrat „tatalui” lui Guguta, scriitorul Spiridon Vangheli, care a implinit recent 80 de ani. La ora 12.00, in incinta Bibliotecii Nationale, va fi inaugurat Salonul International de Carte-2012. La ora 14.00, se vor desfasura colocviile revistei „Limba romana”, editia I, cu genericul „Limba, cultura, istorie la Est de Prut”. Seara, in Piata Marii Adunari Nationale, va avea loc un spectacol extraordinar cu participarea mai multor vedete din Basarabia si Romania, acompaniate de Orchestra de muzica populara „Lautarii”, dirijata de maestrul Nicolae Botgros.  
...
„Si-atunci ma apropii de pietre si tac,/ iau cuvintele si le-nec in mare./ Suier luna si o rasar si o prefac intr-o dragoste mare.” (Nichita, „Emotie de toamna”).
MARIANA CRISTESCU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page