Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Sute de case datând din neolitic au fost descoperite lânga Timisoara


Arheologii Muzeului de Istorie a Banatului din Timisoara au finalizat sapaturile pe santierul de la Sanandrei, din vecinatatea Timisoarei, corolarul muncii lor fiind descoperirea a peste 400 de locuinte ce dateaza din neolitic, unele cu etaj, dar si fragmente ceramice de la sfarsitul mileniului al VI-lea i.Hr. sau morminte ale avarilor.
De asemenea, relicvele de seminte si de polen descoperite in adancul pamantului vor fi trimise pentru analize la un laborator din Ungaria, pentru a afla, printre altele, ce fel de plante cresteau in Banat, in urma cu mai bine de sase milenii.
Dupa 20 de ani de cercetari arheologice, echipa condusa de an de an de prof. univ. dr. Florin Drasovean s-a concentrat in ultimele saptamani pe nivelul inferior al asezarii multimilenare, care apartine sfarsitului neoliticului mijlociu, Culturii Banatului, faza mijlocie, datata, pe baza unor probe radiocarbon, in intervalul 5.100-5.000 BC.
'Cercetarile arheologice de la Sanandrei au vizat locuirea neolitica de tip tell situata in punctul Ocsaplatz. In cei 20 de ani de santier au fost scoase la iveala peste 400 de locuinte de suprafata, bordeie, gropi si morminte de inhumatie fiind, la acest stadiu al cercetarilor, una dintre cele mai importante asezari neolitice din partea de vest a Romaniei', a declarat, marti, Florin Drasovean.
Potrivit acestuia, materialele ceramice descoperite in primele trei niveluri ale locuirilor se incadreaza in segmentul temporal cuprins intre sfarsitul mileniului VI si in cea de-a doua jumatate a mileniului V. Au mai fost cercetate locuinte de suprafata ale dacilor (sec. III i. Hr.) si bordeie precum si un mormant din perioada avara tarzie.
Locuintele au plan rectangular, unele dintre ele cu etaj si cu anexe specializate, ce ocupa o suprafata de aproape 2,5 ha.
Informatiile obtinute in urma celor 20 de ani de munca pe santierele neolitice vor constitui subiectul unei carti pe care prof. Florin Drasovean o va publica in perioada urmatoare.
Istoricul Liviu Maruia, presedintele Asociatiei Arheo Vest Timisoara, a precizat pentru AGERPRES ca cele mai vechi situri din Timis dateaza din perioada primei epoci a pietrei, din paleolitic, si sunt siturile de la Romanesti din zona Cosava, iar cele mai tarzii sunt vechile vetre de localitati romanesti de dinainte de sistematizarea habsburgica de la finele secolului al XVIII-lea.
El a mai spus ca, in mod paradoxal, cele mai numeroase vestigii arheologice de pe teritoriul Timisului dateaza din perioada ''mileniului intunecat'', dintre momentul retragerii aureliene si veacurile VIII-IX, cand sunt pomenite voievodatele. AGERPRES
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page