Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (III)

In octombrie 1956, sistemul comunist impus la Yalta de catre URSS, dar cu acordul si bunavointa Angliei si SUA, a trait prima sa criza majora fiind confruntat cu revolutia maghiara anticomunista izbucnita la Budapesta. Evenimentele din Ungaria au reverberat si in Transilvania, provincie romaneasca in care traia o puternica minoritate maghiara, dar si in randurile tineretului studios de etnie romana din unele centre universitare. Trebuie insa recunoscut faptul ca printre multele sloganuri anticomuniste scandate de participantii maghiari la protestele anticomuniste din Transilvania, s-au scandat si sloganuri antistatale, avand un vadit caracter revizionist. Securitatea romana s-a vazut astfel pusa in fata unei duble provocari: sa apere atat sistemul comunist, cat si integritatea statala a Romaniei. Si asta in timp ce - cruda ironie a istoriei - multe personalitati romane marcante se aflau in inchisorile comuniste sub acuzatia de nationalism. In acest context atat de complex, Procuratura Militara Targu-Mures, impreuna cu Securitatea locala, instrumenta ancheta unui grup anticomunist ce ar fi urmat sa actioneze si in zona Muresului. Printre membrii grupului, apare mentionat frecvent, ca avand un rol important in cadrul acestuia, episcopul Marton Aron, personalitate aflata inca din perioada interbelica in atentia serviciilor de contraspionaj romane.

Variante pentru Ardeal sau recurenta unei idei obsesive

In 1956, se propuneau trei variante pentru Ardeal: Ardealul independent, Ardealul dat in intregime Ungariei sau Ardealul sa fie despartit in doua parti egale intre Romania si Ungaria. Potrivit referatului intocmit de Procuratura Militara Targu-Mures si inaintat Procuraturii Militare Principale Bucuresti - referat insotit de concluziile de invinuire puse pe data de 22.01.1958 - acestea erau cele trei variante concepute de un grup de invinuiti din care faceau parte Fodor Pavel, Haidu Geza, Szentmartoni Valentin, Szocs Ignatiu si Csiha Coloman. In cadrul anchetei desfasurate pe parcursul mai multor luni se ajunsese la concluzia ca grupul era cu mult mai numeros si se aflase intr-o permanenta legatura cu episcopul romano-catolic Marton Aron, proaspat eliberat din inchisoare. Acesta fusese condamnat pe viata in 1951, dar i se intrerupsese incarcerarea la interventia Prezidiului Marii Adunari Nationale. La momentul respectiv, 1958, episcopul Marton Aron se afla in domiciliu obligatoriu la Alba-Iulia.

Arestarea grupului Fodor si ancheta Procuraturii Militare muresene

Grupul Fodor a fost arestat abia in 1957, la un an dupa evenimentele din 1956, iar punerea sa in relatie cu episcopul Marton Aron a fost relativ simpla, intrucat episcopul - in domiciliu obligatoriu la Alba-Iulia - se afla permanent in filaj operativ. Referitor la inginerul Fodor Pavel, in referatul anchetatorului militar, se arata: "In luna august 1955 a facut o vizita episcopului Marton Aron cu care ocazie a dus discutii dusmanoase la adresa regimului de democratie populara…Marton Aron ii aduce la cunostinta ca arestarea lui s-a datorat faptului ca in mai multe ocazii s-a manifestat public ca teritoriul Ardealului, dupa 1944, nu a fost dat sub guvernarea Ungariei". Initial, se specifica in raport, s-au propus trei variante pentru rezolvarea problemei Ardealului, in final insa (1956, n.a.) s-a cazut de acord doar asupra uneia dintre ele: "…invinuitul Fodor Pavel ramanand la concluzia ca rezolvarea problemei cedarii teritoriului Ardealului sa se faca la impartirea in doua parti egale, intre Romania si Ungaria, propunere cu care este de acord in intregime si episcopul Marton Aron…" La un moment dat, grupul Fodor a fost pus in relatie - cel putin asa rezulta din ancheta - cu evenimentele revolutionare din octombrie 1956 din Ungaria. "In luna octombrie 1956, invinuitul Fodor Pavel a crezut ca a sosit momentul de a actiona…si a intocmit mai multe schite cu impartirea teritoriului Ardealului. Pe baza acestor schite a intocmit o harta a teritoriului Ardealului pe care a trecut toate localitatile, bogatiile – sol, subsol – cu linii de demarcatie a frontierei planuite de el, intre Romania si Ungaria…"

Fodor Pavel sau Marton Aron?

In continuare, in cuprinsul aceluiasi referat se mai aratau contactele pe care Fodor Pavel le-a avut cu diverse persoane de etnie maghiara pe care ar fi incercat sa le recruteze. In ceea ce-l priveste pe Csiha Coloman (decedat recent, n.a.), se mentiona: "In interogatoriile ce i s-au luat cu ocazia anchetei penale arata ca l-a cunoscut pe invinuitul Fodor Pavel, prin parintii sai inca de mult timp… Invinuitul Fodor Pavel i-a povestit despre vizitele facute episcopului Marton Aron si relatiile pe care le are cu acesta…" Dincolo de schite (harti), planuri mai mult sau mai putin elaborate si recrutarea de membri, grupul Fodor s-a dovedit insa incapabil sa actioneze eficient dintr-un motiv cat se poate de simplu: conditiile anului 1956 erau cu totul altele fata de cele - sa spunem - ale anului 1945 sau 1946, cand administratia maghiara era in functie in teritoriul eliberat de catre armatele sovietice si romane, dar Stalin "sovaia" in ceea ce priveste reinstalarea administratiei romanesti in teritoriul proaspat eliberat. Desi am studiat mai multe documente, si presupunand ca ancheta Procuraturii Militare Targu-Mures a fost facuta cu un minim de profesionalism si impartialitate, ramane pentru mine, peste timp, intrebarea: cine a fost totusi adevaratul inspirator al respectivului grup, inginerul Fodor Pavel sau episcopul Marton Aron?

(Urmare in numarul viitor)

Nicolae Balint

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page