Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

„Ostasi întru Eminescu si românitate”...



Trecuta zi de vineri, 15 iunie 2012, a „coronat cu flori” bronzul Eminescului din „Mica Viena a romanilor”- Cernautii aflati intre fruntarii ucrainene. La implinirea a 123 de ani de cand Luceafarul se stingea pe pamant, suind pe bolta eternitatii, bustul „ultimului romantic”, amplasat in fata casei marelui sau dascal, Aron Pumnul, a fost inconjurat de „inimile carturaresti ale romanilor din Bucovina - Tara Fagilor, carora li s-au alaturat - trecand, cu pasaport (Ucraina nefiind in UE!), nedreapta granita - frati de nadejde din Bucuresti, la initiativa si in organizarea Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, in tandem cu  Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” si Asociatia Romana a Jurnalistilor din Turism. Dupa discursurile rostite la bustul realizat de genialul „Rodin al romanilor” - regretatul sculptor Marcel Guguianu (a carui inima, la ora evenimentului de la Cernauti, era reincredintata pamantului natal din Barlad), domnii prof.dr.Victor Craciun, presedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, si gen. (r.) prof. dr. Mircea Chelaru, vicepresedinte al aceleiasi institutii, au oferit prestigiosilor invitati Medalia si Diploma „Rezistenta basaraba”, precum si albumul „Basarabia – 200”, implinindu-se, in luna martie a acestui an, doua secole de la la primul rapt al Basarabiei de catre Rusia.
O cuvenita precizare: ultima dorinta a sculptorului nonagenar Marcel Guguianu, care s-a ridicat la ceruri din Bucuresti, a fost ca inima sa ii fie scoasa si transportata la Barlad, unde sa fie depusa intr-o sculptura de-a sa. Din nou, am ramas mai saraci... Dumnezeu sa-l tina in lumina, intre dreptii Sai!

Revenind la evenimentul ce se derula in gradina casei lui Aron Pumnul, onorat inclusiv de consulul Romaniei la Cernauti, doamna Tatiana Popa, intre invitatii de seama l-am remarcat, gratie imaginilor postate pe internet de Euromedia-Bucovina, dar mai ales bunavointei domnului gen. (r.) Mircea Chelaru - secretar executiv al Congresului Spiritualitatii Romanesti si decan al scolii Hiperboreene - pe admirabilul poet bucovinean Vasile Tarateanu, membru de onoare al Academiei Romane, care atat de frumos si adevarat sustine ca „Scriitorul nu poate exista in afara cetatii si in afara limbii materne”, autor al unor fermecatoare versuri, precum: „sunt un civil neinstruit/ domn general/ incurc dreapta cu stanga/ si stanga cu dreapta/ fac roata imprejur si o iau intr-o parte/ cand mi se ordona culcat/ stau drepti/ dand onor/ sinceritatii de a fi/ precum sunt/ jumatate inca in aer/ si jumatate-n pamant” („Ca o catana”).
S-a vorbit, firesc, despre Eminescu si despre opera sa, despre testamentul prin vreme si, mai ales, despre recuperarea teritoriului  Limbii romane, cea „frumoasa ca o duminica”, cum spunea Nichita. Am retinut, privitor la acestea, discursul  remarcabil al domnului general Mircea Chelaru:

„Iata-ne un pumn de romani in ograda lui Aron Pumnul. Din pacate, doar suntem doar un pumn de romani. (...) Aici, nimeni nu poate fi... general, cat suntem sub aceasta cupola a maretiei lui Eminescu. Toti suntem ostasi intru Eminescu si romanitate. (...)  Am incercat sa reformulez doua adevaruri. In primul rand, natiunile fiinteaza, functioneaza, dainuiesc prin oamenii de spirit, care, pe de o parte, sunt produsi de o natiune sanatoasa, pe de alta parte, intretin sanatatea acestei natiuni. Iar memoria colectiva dainuie prin intoarcerea la simbolurile care ne reprezinta. Eminescu este un simbol universal, este borna la care, atunci cand ne intoarcem, ne regasim fiecare, prin tot ceea ce inseamna el, asa cum spuneam si repetam de fiecare data: El este noi si noi suntem El! Atingerea de Eminescu este sperjur. Dar mai este ceva: el este intemeietorul gandirii in limba. El este, asa cum cum recunosc toti, cel care a asezat limba, din neuronii ganditori, in aceasta, imensa, noua sfera a comunicarii intre romani. Am venit la Cernauti pentru prima data. si poate voi mai veni. Insa constat ca cea mai dureroasa si de netrecut frontiera nu se refera la cele trasate de tratate criminale doar. Cea mai grea, de netrecut frontiera este limba. Cred ca e nevoie aici sa incepem adevarata ofensiva eminesciana: pentru distrugerea barierei de limba si pentru recuperarea acestui teritoriu, in care nu are dreptul sa intre nimeni. Regret s-o spun, dar tot acest tinut binecuvantat bucovinean este sub ocupatie de limba straina. N-am nimic cu limbile altora. Am, in schimb, cu cei care batjocoresc limba noastra. Nu am nimic cu cei care sunt de-o credinta si traiesc in aceleasi principii lasate de Dumnezeu. Am cu cei care batjocoresc aceste principii si ne denigreaza pe noi. Asa a spus Eminescu in problema Basarabiei, asa a spus Eminescu atunci cand a fost vorba de limba, asa spun si cei care l-au urmat. si inchei cu ceea ce, in suferinta, dar o suferinta  nobila, inaltatoare, a trait badica Grigore Vieru: Nechemati ne intoarcem sa gandim in limba noastra, sa tacem in limba noastra, sa murim in limba noastra, pentru ca ea este deasupra noastra. Eu, oameni buni, va  indemn sa nu tacem in limba noastra, sa nu murim in limba noastra,  si sa nu-i lasam pe altii nici sa ne faca sa tacem, sa ne inghitim gandurile in limba noastra, si nici sa murim pe furis, fiindca asa vor ei.”

S-a vorbit, la fel de convingator, despre  intoarcerea fiilor si repopularea leaganului dacic din Carpati. A sustinut acest deziderat, cu pertinenta si pasiune, celebrul montanolog, domnul prof. univ. dr. h.c., acad. Radu Rey, nepot al domnitorului-martir Constantin Brancoveanu si, din cate cunosc, urmas al lui Adam Mickiewicz (cel mai mare poet al polonezilor!), presedintele Forumului Montan din Romania, convins ca „Romania  (n.n. – situatia din Bucovina fiind similara!) s-a obisnuit de prea mult timp sa trateze muntele ca pe o colonie interna, luandu-i-se tot ce i se poate lua si restituindu-i-se prea putin fata de nevoile populatiei si mediului. Comunistii au marginalizat muntele, ocupandu-se exclusiv de agricultura de campie; din pacate, situatia se mentine si in prezent. Construita cu greu, in mii de ani de tenacitate, si in conditiile unor timpuri istorice lipsite de alternative, precum si ale unui climat continental excesiv (cu perioade de vegetatie mult mai scurte decat in Franta, Italia, Spania sau Elvetia), deci cu sanse economice mai reduse, economia montana din Romania este in pericol sa-si dea ultima suflare. Romania se regaseste pe locul 68 din 70 de tari cu munti din lume, fiind urmata doar de Butan si Sierra Leone.”
Revenind la periplul bucovinean al delegatiei romanesti, acesta a inclus, in mod firesc, un popas la mormantul lui Aron Pumnul, unde au fost depuse coroane si jerbe de flori, dar si o vizita in incinta monumentalei Universitati „Iurii Fedkovici”, bijuterie arhitecturala datand in 1875 (inclusa pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO) avand 14 cladiri pentru studii, gradina botanica, muzee zoologice si geologice, editura, o biblioteca cu 2,5 milioane de volume. De altfel, Universitatea Nationala din Cernauti este membru de onoare a Organizatiei Nationale Universitatilor „Phi Beta Delta” (USA). 
      
 In agenda manifestarilor desfasurate sub genericul „Eminescu – ultimul romantic”, a avut loc si un simpozion, cu siguranta extrem de interesant, tinand cont de calibrul intelectual al participantilor. Deocamdata ne vom opri, constatand veridicitatea afirmatiilor generalului Mircea Chelaru: „Eminescu este cel care a asezat limba, din neuronii ganditori, in aceasta imensa noua sfera a comunicarii intre romani.” si daca ar fi sa fie numai atat…, este o mostenire incalculabila. Sa nu o irosim!
Felicitari Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni si prestigiosilor ei colaboratori, pentru daruirea, seriozitatea si profesionalismul dovedite in organizarea actiunilor de la Cernauti!

Addenda:
Marginalii la o Eminesciana…

- Distinse prieten, domnule general prof. dr. Mircea  Chelaru, editorialul aparut ieri in cotidianul „Cuvantul liber”, inclusiv datorita amabilitatii Dvs.,  intitulat „Ostasi intru Eminescu si romanitate”, l-am consacrat emotionantului periplu, in tara Fagilor – Bucovina (Ucraina) al Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, in tandem cu  Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” si Asociatia Romana a Jurnalistilor din Turism. Nu vom reveni asupra celor afirmate acolo, dar, intrucat nu v-am putut insoti, in calitate de vicepresedinte – extrem de activ – al Ligii, v-as ruga sa completati sirul informatiilor prezentate de mine  publicului cititor, cu eventuale corectii, daca este cazul.
- Multumesc pentru frumoasa prezentare! Se poate adauga faptul ca am am fost la Hotin - Cetatea lui Stefan cel Mare, total deromanizata, fiind atribuita cazacilor.  
  De asemenea, am poposit la Storojinet, unde am depus coroane la mormantul lui Iancu Flondor, artizanul spiritual al Unirii (n.n. – conducatorul miscarii de eliberare nationala a romanilor din Bucovina, nascut la 3 august 1865, la Storojinet - apartinand pe atunci Imperiului Austro-Ungar - d. 19 octombrie 1924, la Cernauti, pe atunci redat ei), la Herta - la marea Catedrala a romanilor, la izvoarele Siretului, unde chiar ne-am rebotezat cu Apa de Sus! Acestea sunt adaugirile. Se cuvine sa amintim prezenta, fie si de o zi, a academicianului Mihai Cimpoi, de la Chisinau. si de precizat faptul ca alaturi de noi s-a aflat dl  Nicolae Popa, de la New York, inginer fizician, legatul Ligii noastre acolo.
- Multumesc pentru aceste precizari, mentionand, pentru cititorii nostri, faptul ca unul dintre proiectele jurnalistilor  de la Facultatea de Turism a Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir” este  acela de a-i cunoaste, acolo pe unde sunt raspanditi in lume, pe fiii Romaniei.  Felicitari, inca o data pentru tot ceea ce faceti!

MARIANA CRISTESCU
Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page