Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (IV)

In 1920, regentul Horthy Miklos l-a insarcinat pe locotenent-colonelul Zsolt sa creeze Serviciul de Informatii Maghiar, organism ce avea atat sarcini informative, cat si contrainformative. In primele sale luni de existenta, acest organism a fost atasat Marelui Oficiu de Cabinet, Horthy fiind deosebit de interesat de activitatea acestuia, de selectia cadrelor, precum si de elaborarea directiilor de actiune ale serviciului. Ulterior, activitatea de culegere de informatii a fost extinsa, atributii in acest sens, dar clar delimitate, primind Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Ministerul Afacerilor Straine. Chiar daca activitatea de culegere de informatii, dar si cea de contrainformatii a fost mult extinsa pe parcursul anilor, Zsolt - devenit intre timp general - a continuat sa fie persoana desemnata ca si coordonator unic. Impreuna cu Horthy Miklos si cu un colectiv foarte restrans de ofiteri din structurile informative - parte dintre ei proveniti din fostul serviciu de informatii al defunctului Imperiu Austro-Ungar - Zsolt a elaborat un Memorandum ce creiona principalele directii de actiune ale Ungariei interbelice.

"Divide et impera", in varianta maghiara

Ungaria era vital interesata in procurarea de informatii din statele fata de care avea pretentii teritoriale. Elaborarea Memorandum-ului s-a facut dupa o analiza profunda si atenta a realitatilor internationale, dar si a situatiei de fapt din statele vizate prin actiunile de informatii desfasurate. Pe baza acestui Memorandum, ulterior au fost intocmite si planuri militare care vizau fie ocuparea prin forta a unor teritorii revendicate de Ungaria, fie specularea divergentelor existente la un moment dat intre unele state in scopul anexarii teritoriilor pe care Ungaria le revendica de la unul sau altul dintre acestea. Iata spre exemplu, directiile principale de actiune creionate in Memorandum-ul maghiar:

1 exploatarea divergentelor teritoriale existente intre Romania, pe de-o parte, URSS, Bulgaria si Yugoslavia, pe de alta parte, in scopul izolarii Romaniei;

2 intensificarea miscarii iredentiste din Transilvania, mai ales prin intermediul asociatiilor culturale si a preotilor maghiari de diferite confesiuni;

3 exploatarea contradictiilor dintre cehi si slovaci, cu sprijinul tacit al Poloniei;

4 sustinerea miscarilor iredentiste ale ungurilor din Slovacia, urmarindu-se conjugarea acestor miscari cu acelea ale germanilor din regiunea Muntilor Sudeti;

5 atragerea sustinerii unor Mari Puteri, precum Marea Britanie, SUA sau Franta, fata de pretentiile teritoriale ale Ungariei (spre exemplu, in schimbul atragerii „bunavointei" Frantei, acestui stat i s-a oferit controlul Cailor Ferate Maghiare si fabricile statului profilate pe constructia de masini).

Dupa cum putem observa, Ungaria era dispusa la mari concesii de ordin economic, cu scopul vadit al unei „captatio benevolenti" din partea statelor cu o mare influenta politica, fapt care nu i-a reusit intotdeauna.

Planurile militare...

Nici unul dintre planurile de operatii militare intocmite in perioada interbelica de Marele Stat Major din Ministerul Apararii din Ungaria si pe care le redam partial mai jos, nu a fost aplicat intrucat realitatile politice si economice se schimbau permanent si drept urmare ele nu s-au dovedit viabile in timp. Sunt insa sugestive prin continutul lor, dar mai ales prin obiectivele urmarite. Astfel:

5 Planul „Virradat" („Zori de zi") avea drept obiectiv recucerirea Transilvaniei. El urma sa fie declansat intr-o conjunctura favorabila Ungariei, prin atacul declansat de marile unitati maghiare cantonate in special la Debrecen si Szeged;

6 Planul „Ebredés" („Desteptarea") avea drept obiectiv reocuparea teritoriilor slovace, iar in acest caz se miza pe elementul-surpriza si pe lipsa unei rezistente organizate;

7 Planul „Arpád" si „Pirkádás" („Aurora") avea drept obiectiv tot dezmembrarea statului cehoslovac, dar aplicarea sa ar fi urmat sa aiba loc in baza unei actiuni comune ungaro-polone, mizandu-se in acest caz pe obtinerea sprijinului Marilor Puteri si pe neutralitatea Romaniei si Yugoslaviei;

8 Planul „Jobbra eset" („Cauza dreptei") avea in vedere acordarea unui sprijin puternic miscarii de dreapta din Austria, care ar fi trebuit sa provoace tulburari, astfel incat, Ungaria, sub pretextul interventiei impotriva bolsevismului, sa intervina militar in Austria, in scopul realizarii propriilor sale obiective.

Sunt doar cateva din planurile militare concepute in perioada interbelica si pe care am incercat sa vi le redam succint in ceea ce au avut ele esential, desi contin foarte multe detalii, inclusiv de ordin logistic.

...si actiunile de spionaj

Mai mult sau mai putin realiste, planurile militare intocmite, pun insa in evidenta obsesia teritoriala a Ungariei, un stat care nu s-a impacat catusi de putin cu realitatile impuse de Sistemul Tratatelor de Pace de la Paris-Versailles. Intocmirea planurilor de operatii militare a fost insa precedata de actiuni de spionaj de mai mare sau mai mica anvergura. Detaliile legate de operatiunile de spionaj derulate pe spatiul romanesc erau concepute in principal de Oficiul de Evidenta nr. 1 din Marele Stat Major al Ungariei, care-si punea in aplicare aceste operatiuni prin intermediul Biroului VI - 2 a, dar sarcini informative aveau si Jandarmeria, precum si Trupele de Graniceri. Insa operatiunile de spionaj care presupuneau un foarte mare grad de disimulare, o acoperire cat mai sigura, erau derulate prin intermediul Ministerului Afacerilor Straine. Legatia ungara de la Bucuresti si consulatele ungare din Transilvania - e vorba aici de atasati, consuli sau chiar simpli functionari - ofereau acoperirea ideala pentru agentii maghiari care erau coordonati de Szendrey Zoltan.

(Urmare in numarul viitor)

CASETA 1

„...sa nu ne amagim cu formule naive. Ungurii sunt legati toti, intr-o adeziune organica si furibunda, pe o singura chestiune nationala, si aceasta este ura de veacuri impotriva romanilor, cehilor si sarbilor. Pe aceasta chestiune n-a existat in istoria lor divergenta intre magnati si asa-zisii lor democrati. De la cel mai mic si pana la cel mai mare, ei impartasesc cu sinceritate nezdruncinata, una si aceeasi religie pagana: a distrugerii noastre..."

(Corneliu Coposu, fragment din articolul „Si MADOSZ-ul vrea la guvern?", aparut in publicatia „Dreptatea", seria a II-a, nr. 40 din 11 octombrie 1944, pp. 1-3).

 

NICOLAE BALINT

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page