Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DIALOG CU PROF. UNIV. DR. CORNEL DURGHEU, ARTISTUL ALUNGAT DIN CETATE...

 

(Continuare din numarul precedent)

George ROCA: Referitor la „Cetate" am ajuns la un punct fierbinte! Care este povestea alungarii artistului din cetate? Am citit in presa din Romania multe articole si comentarii pe aceasta tema. Platon spunea intr-unul din discursurile sale filosofice ca „Poetii (si artistii! sic! n.a.), chiar cei mai talentati, dar care nu respecta cerintele pedagogice, trebuie izgoniti din cetate...". Care sunt „cerintele pedagogice" aplicate de politicienii locali la mai bine de 2350 de ani de la afirmatia facuta de filosoful grec? Cui nu i-ati „cantat bine"? Pe cine ati suparat domnule artist? Care adminstratori ai urbei s-au implicat in aceasta actiune? Ce zice justitia romana? Dar omul de rand... care citeste ziarul sau va admira zilic statuile pe langa care trece?

Prof. Univ. Dr. Cornel DURGHEU: Aceasta intrebare are dimensiunea unui interviu - fluviu domnule George Roca. Voi da raspunsuri incepand cu ultima intrebare pornind de la omul de rand, dar nu numai el, ci si universitarul sau intelectualul oradean, si de ce nu intr-o arie mai larga, toata tara. Problema cetatii din Oradea, nu este una discreta, diminuata prin continutul ei... A luat o anvergura nationala, si chiar internationala (daca au aflat despre incident chiar si jurnalisti din America si Australia! n.a.) pentru ca gestul dispretuitor, agresiv si abject al Administratiei Oradene, are din pacate alte „ascunzisuri" si dedesubturi! Desigur „lucrand" cu o anumita „subtilitate democratica" si justificari manageriale, aproape ca nu-ti dai seama de ceea ce se urmareste prin „izgonirea artistului din Cetate" - de altfel, specialist indreptatit pentru a avea un spatiu pentru un atelier de creatie.

Om, artist, sculptor, a fost cel care a avut „abilitatea" de a aseza cu 13 ani in urma, „abuziv" (zic Domniile Lor!), in spatiul insalubru si nepastorit de nimeni al Cetatii Medievale Oradene, o Academie de Arte Vizuale care i-a marcat existenta in ultimii 15 ani. Nu numai artistul-ctitor, ci si Facultatea de Arte Vizuale este astazi izgonita din Cetatea Oradeana.

In urma cu cativa ani de zile, mentionand prezenta noastra aici, ne lua apararea ilustrul om de televiziune Ioan Grigorescu, sosit si aici prin periplul sau romanesc. Citez: „Este singura Cetate din Romania viabila, plina de viata si aceasta datorita sculptorului si universitarului Cornel Durgheu care a avut ideea de a aseza in interiorul ei o Facultate de Arte". „Ce se potriveste oare mai bine decat o astfel de institutie intre zidurile Cetatii Medievale?" avertiza Domnia Sa! Aflase oare inca de pe atunci „ca se vrea alungarea Facultatii de Arte din vestita Cetate"?

Sufera nu numai Facultatea, ci si omul care a avut curajul, la vremea cand cladirile degradate de vreme din Cetatea Oradea se daramau una dupa alta, sa bareze distrugerea Cetatii in folosul artelor, a culturii, a spiritualitatii romanesti. Gestul inconstient si agresiv al Administratiei Locale din ultimii 10 ani (cei de astazi partial, culeg roadele) se implineste. In ceea ce priveste justitia romana (locala), parca nu gaseste verdictul potrivit... dar usor de „sesizat", de altfel din cauza unei curioase superficialitati, a inadvertentelor care au creat si intretin, din pacate, o pozitie a Administratiei Locale incalificabila si lipsita de respect fata de omul de cultura si conditia acestuia in societatea locala. Sper ca justitia locala se va dezmetici. Totul planeaza pe o confuzie bine regizata. S-ar putea sa se plateasca si polite politice. Ca membru PNTCD in anii trecuti am candidat pentru Senatul Romaniei. Ba se zvonea in presa locala ca e posibil sa candidez din partea PNTCD ca Primar al orasului Oradea. Oare acestea or fi motivele plauzibile care au creat atitudinea ostila a fortelor locale politice si administrative.

Justificarile Administratiei Locale privind restaurarea, reabilitarea Cetatii e „apa de ploaie", in spatiul acesteia mai fiintand in prezent si alte... diverse fundatii, asociatii, grupuri si grupulete de tot felul. De 10 ani am cerut administratiei atribuirea unui alt spatiu pentru atelierul de creatie, pentru ca cel pe care mi-se oferise in 1994 era intr-o stare jalnica - o cladire insalubra, fara usi si ferestre, bantuita de boschetari si nelegiuiti. Ciudat, nu? Din pacate pentru acest caz extrem de sensibil – similar cu cele din anii 1948-1955 a perioadei prolecultiste - politicienii locali sunt ca si inexistenti. Ma intreb uneori daca acesti oameni sunt oameni cu adevarat? Dar va asigur ca istoria locului si nu numai, va consemna aceste adevaruri triste si timpul le va judeca. Oarecum regretul meu este ca desi am facut uriase eforturi materiale, financiare, spirituale si morale pentru binele Cetatii Oradea, astazi acestea sunt terfelite si ignorate, iar cei care ar fi trebuit sa vada cu claritate aceste lucruri - deoarece si dansii apartin spiritului locului – devin ignoranti si le eludeaza.

Cei care s-au implicat in actiunea scoaterii si izgonirii sculptorului Durgheu din cetate este Administratia Imobiliara Oradea, impusa, se pare, de viceprimarul orasului Oradea, doamna Rozalia Biró, cea care raspunde de departamentul cu problemele imobiliare ale orasului. Nu am descoperit nici pana acum care a fost, sau nu a fost, aportul primarului liberal de astazi Ilie Bolojan, la acest act barbar, prin care s-a patruns abuziv in incapere, confiscandu-mi-se bunurile personale si lucrarile de arta, acestea fiind evacuate, in lipsa persoanei mele, la o adresa necunoscuta atunci!

George ROCA: Am luat cunostinta pe internet despre un articol si o petitie-protest semnata de personalitati romanesti care se alaturau luptei dumneavoastra in recastigarea dreptului de a avea un atelier in Cetatea Oradea. Cine sunt acesti oameni? Cui ii este adresata petitia? Puteti sa dati cateva nume?

Prof. Univ. Dr. Cornel DURGHEU: Cu mare placere voi da cateva nume de inalta rezonanta academica si culturala a locului si nu numai. Sunt peste 70 de persoane, profesori universitari, doctori, artisti, politicieni chiar. Enumar doar cativa: prof. univ. dr. Ioan Horga, prof. univ. dr. Barbu Stefanescu, prof. univ. dr. Viorel Faur, prof. univ. dr. Sever Dumitascu, prof. univ. dr. Ion Zainea, prof. univ. dr. Mihai Drecin, prof. univ. dr. Gheorghe Mahara, prof. univ. dr. Nicolae Josan, prof. univ. dr. Ilies Alexandru, prof. univ. dr. Bente Florian, prof. univ. dr. Fetea Rodica, prof. univ. dr. Vasile Marcu, prof. univ. dr. Vasile Bara, prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu, conf. univ. dr. Constantin Malinas, conf. univ. dr. Antonio Faur, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, conf. univ. dr. Ilies Dorina, conf. univ. dr. Stosac Marcu, conf. univ. dr. Ioan Pantea, conf. univ. dr. Elena Campean, conf. univ. dr. Mariana Zint, conf. univ. dr. Radu Maries, lector univ. drd. Holo Barna, asistent univ. Anca Popescu Ratiu, lect. univ. dr. ing. Camelia Porumb, sculptorul Radu Jurjiu, sculptorul Sabau Horea, Ioan Horga, Mircea Gordan si multi, multi altii. De la Cluj Napoca au luat atitudine renumitii dascali in istoria si sociologia artei precum prof. univ. dr. Nicolae Sabau, Negoita Laptoiu si Gheorghe Bus si nu in ultimul rand, in numele filialei U.A.P Oradea, profesorul si pictorul Aurel Rosu.

Prompt de asemenea, printr-un articol agresiv, a luat pozitie „pro" poetul Adrian Paunescu in revista sa Flacara din 2 iunie 2009, apoi pretentios si exact, Prefectura Bihor, se pare si Ministrul Culturii, Teodor Paleologul, si nu in ultimul rand a fost adus la realitate Primarul Municipiului Oradea, Ilie Bolojan. Au fost informati despre acest caz dramatic Consiliul Local, Consiliul Judetean Bihor, Serviciul Roman de Informatii, Procuratura si Judecatoria locala, Inspectorul sef al Politiei Judetene Bihor.

George ROCA: Sa incercam si sa ne amuzam putin... Am primit de curand de la un prieten, jurnalist din Bihor, o serie de imagini fotografice cu sculpturile dumneavoastra. Printre acestea si un minunat cap de bronz intitulat „Elena". Pe cine reprezinta aceasta lucrare? Pe Elena Cuza, pe Elena Vacarescu, pe Elena Lupeascu, Elena Ceausescu, sau pe doamna Elena Basescu, Elena Udrea, sau pe... Cherchez la femme! Dezlegati misterul! Oare daca ati fi numit-o EBA... ati mai fi fost dat afara din cetate? Caci... parca prea seamana cu frumoasa noastra reprezentanta in Parlamentul Europei! (vezi foto) Domnule, am impresia ca nu stii sa va vindeti marfa! Acum nu mai e la moda sa faci statui stramosilor de seama, ci celor „importanti si infuenti" aflati in viata.

Prof. Univ. Dr. Cornel DURGHEU: De departe... nu ma pot „incumeta" a reda fetele politicienilor de astazi. Pentru cei ce vor merita si vor ramane mandri in istoria locala dar si a Romaniei o voi face cu mare placere. Ma inspira marile figuri istorice, culturale, politice sau artistice. De ce nu? In ceea ce priveste frumosul chip al „Elenei", cu coronita de flori ramane o intima si placuta emotie de artist!

George ROCA: Pentru cativa ani ati fost editorul si coordonatorul revistei Universitatii din Oradea. Cum se numea publicatia? Care era mesajul pe care il adresa si care au fost legaturile dumneavoastra cu aceasta? Va ocupati si de tainele scrisului? Ati publicat materiale si In alte reviste?

Prof. Univ. Dr. Cornel DURGHEU: Ma bucur ca stiti de acest lucru. Din anul 1995, odata cu infiintarea Facultatii de Muzica si Arte Plastice din cadrul Universitatii din Oradea, o preocupare esentiala a mea a fost si editarea unei reviste a Universitatii, cuprinzatoare si revelatoare pentru toate structurile academice care compuneau institutia. Ea a aparut in doua tipuri si editii de redactare. Aceste reviste au facut inconjurul pamantului in anii 1996, 1997, 1998. De mult insa, ele sunt piese de arhiva, deoarece altii au preluat destinele acestei publicatii. Mesajul acesteia, aparuta la un moment dat in patru limbi de circulatie internationala, era acela de a face cunoscut lumii academice de pretutindeni existenta noastra in spatiul romanesc universitar si totodata a prezenta dinamica dezvoltarii acestei institutii care ajunsese la un moment dat sa fie compusa din 18 facultati si 6 colegii, avand in jur de 30.000 de studenti.

Scrierile mele pe parcursul a cativa zeci de ani, fie memorii, poezie, sau istoria artei, nu au constituit o preocupare speciala, dar ele exista. In acest spirit pana acum au aparut doua volume de carte: „Sculptura monumentala din Bihor" si „Bihor. Istorie, Evolutie si Civilizatie Artistica Plastica".

va urma

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page