Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DACII DIN TARA ZARANDULUI (IV)



(Continuare din editia precedenta)

f. asezarea cuvitelor in propozitii si propozitiilor in fraze dupa alte reguli decat ale gramaticii literare.

Limba literara contine cuvinte care nu se regasesc in limba vorbita de tarani. In general in aceasta limba se afla cuvinte din limba popoarele migratoare sau aduse in Dacia de romanii ori de copiii romanilor care au studiat in strainatate. De asemenea limba contine descoperii in tara sau strainatate din domenii care nu intereseaza taranimea (procesul de productie, transport etc.)
Textul reprodus de computer de pe piesele arheologice si de pe Harta Dacia Antica se apropie foarte mult de limba taranimii romane din Tara Zarandului demonstrandu-se ca limba vorbita de taranimea romana se incadreaza in limba Edenului, vorbita dupa potop de supravietuitorii cataclismului.
Dupa cum am vazut, popoarele migratore au influentat foarte slab limba vorbita de taranimea care traia departe de cetatile si satele in care s-au asezat colonistii romani si mai tarziu populatiile triburilor migratoare. Aceasta a fost afectata in sensul de diversificare prin acapararea denumrii pentru obiecte si plante aduse de triburi din alte zone terestre. Aclimatizate mediului vocabularul taranimii a fost majorat cu acestea. Fonetica dacilor, intervenind denumirile originale au fost corectate readucandu-le la modul de pronuntare utilizat mii de ani de daci. De exemplu, numele pomului fructifer piersic a fost transformat in piersac incadrandu-l la un loc cu cuvintele vechi ale dacilor.
Descoperirile aduse in Dacia de popoarele migratoare utilizabile in agricultura, cresterea animalelor, pescuit au imbogatit limba dacilor. In schimb populatia bastinasa a influentat vorbirea populatiei migratoare prin numele sub care se prezentau obiectele, plantele, animalele, topicile si tot ce exista in Dacia ca noutate raportata la cunostintele migratorilor. Odata cu plecarea din Dacia, triburile migratoare au plecat cu cuvintele si denumirile auzite si invatate de la daci. La nivel global limba literara romana contine cuvinte de origine latina, grecesti, slave, maghiare etc., si cuvinte din limba dacilor. La nivelul taranimii romane, in special in Tara Zarandului, se constata cuvinte ale popualatiei dace inexistente in limba literara si in procent extrem de mare cuvinte asemanatoare cu cele din limba latina vorbita de populatia taraneasca a triburilor plecate din Dacia.
Astfel, in limba taranimii romane din Tara Zarandului aflam cuvinte din limba sumerienilor care existau cu sute de ani inaintea aparitiei tarilor numite latine. In cercetarile mentionate in acest articol si in volumele publicate am aratat imprejurarile in care limba vorbita de supravietuitorii potopului s-a transmis din generatie in generatie in cadrul taranimii dace din Tara Zarandului si cauzele de natura materiala care au contribuit la vietuirea acestei limbi pana in ziua de astazi, cu adaugare: la nivel spiritual, limba Edenului nu avea voie sa dispara pentru a demonstra prin ea creatia omului ca specie care a trait in Eden, care a invatat sa vorbeasca, sa munceasca, sa scrie si citeasca, sa obtina informatii despre Creatia lumii si existenta spiritelor pozitive si negative din Eden.

11.Cuvinte din limba taranimii romane din tara Zarandului
Redam cateva cuvinte din limba taranimii romane din Tara Zarandului cu trimiterea pentru persoanele care vor sa aprofundeze aceasta tema la studiul volumelor publicate de noi, din care o parte sunt puse pe internet.
Cuvinte
Pronuntate in limba taranilor Sensul in limba literara romana
- yyyuuuyyy -tipat de durere
-uuuuuyyyy -tipat de durere
-uyyu -srigat de avertizare
-Vha . – tipat de spariere
-toa -t a
-auua - tipat de durere
-au – strigat anterior actului ce urmeaza
-cias – ora timpului
-slava – marire
-so – sosi
-vac -veac
-pst -tacere
-op – lucrare
-noa -noua
-at -ati
-da -adevarat
-odat -odat
-oleac – putin
-leac -medicament
-da -adu-mi
-cale -drum umblat
-fat -fata, imagine
-aci -aici
-dus -plecat
-ood -exclamatie de drurere
-of -oh
-boast -bust
-A -iaca..
-A, -iata..
-neg -.contest
-neag – de la verbul a nega
-vha -iata
-at .-sintagma „at „
-Tasnic -numele Crisului Alb
-sinic -unitate de maura
-Feredeu – Fe (?) Re=Doumnezeu, Deu =zeu
-glada – apa cu noroi.
-lud -nebun
-gesuiala -inghesuiala
-cneaz – sef de trib
-besini -vanturi
-eneu -legiuitor
-Voicu -nume de om
-Titu -om puternic
-bela -frumos
-faina -frumos
-ingana -repeta
-donodnd -inodand
- oi -.„ voi „
-zc -vorbesc
-zs – verbul a zis
-dondeni -a sopti vorb neclare
-pikase -cazuse, coborase, jb,
-jamb -stimb
- harcaie -geme
-tole – imbracaminte
-Oarga – Varga (nume )
-parlit -saracit
-amu -acum
-lungan – inalt
-bauna – vorbeste
-ciufulit – batjocorit
-misuna -musuroi facut de soareci
-crapat -decedat
-dolet -sort legat la brau
-apin -plug de lemn
-slabit .-saracit
-calca ce ar vaca -blestem
-nojita -urechea opincii
-hurlupi - prune deformate
-verzari -lipii cu brinza si verdeturi
-raitosa -placinta coapta in untura sau ulei
-cocoroage -placinta
-ie -ea
-io -eu
-cumnau -preparat pentru dospit (in loc de drojdie )
-piciorage -racituri
-ureciusci – paste fainoase de forma urechii
-frast – spirit necurat care duce boala
-habusala – naduseala
-mai -drug sau lemn pentru batut hainele la spalat
-ciiiubuleu -vas din lemn pentru apa (sau legat ciubuleu)
-vandra – umblet fara rost,
-harmisag, canie -inselaciune
-saran – crap (peste )
-harca -somn (peste)
-cica -codita
-mascihoi -tata vitreg
-incolacit -legat de sur imprejur
-prunc -copil
-muca – copil fara cunostinte
-caca – fara valoare
-mnezuina – linie de despartire a doua proprietati
-nost -nostru
-inge -unde
-hargie -ciarta
-bal -blond
-ciuvic -negru
-alboiet -albastru
-geal -deal
-incopciat -atasat
-mi-s - eu sunt
-zauitat - uitat
-agica - adica
-gios – jos
-sus -s us
-sar -zare de lumia
- scancei -scantei
-cubice – groapa de forma cubica
-topsit - strivit
-toporisce - coada de bici
-zdravan -puternic
-iz – mros
-iuz - miros ce iese din om
- tac -mic
- s -si
-tan -tin (de la a tine )
-zur -sunet-
-One - Ioane
-Eones - Ionel
-aica -aicia
-garcian – beregata
-vege -vede
-toaca -instrument care produce sunete
-nemes -autohton
-nealcos -falos, maret
-ai -usturoi
-ciurdar -ingrijitor a vacilor la pascut
-purcar -ingrijitor de porci
-barnaci -brunet
-mirisce - teren cu capetele paioaselor taiate la suprafata pamantului
-cocires - capatul paielor pe miriste
-sluga – care lucreaza in gospodaria altuia
-orbat - cersetor sau sarac
-fantana put larg cu pereti de caramida
-canipisce -loc destinat cultivarii canepii
-topitoare -loc de topit canepa
-nimas -loc de pasune
-saga -gluma
-toporisce - coada de bici
-zanoaga -tulpina de la loc ingradit
-sut -animal fara coarne
-racie -rachiu
-imala – pamant plin cu apa
-zid lipit – tencuit
-cioanca -cioaca
-ciot - capatul tulpinei
- punce - punte
-coraie - zgomotul intestinelor
-bracinar -snur pentru legatul ismenelor
-tarnat - coridon neingradit
-goron -stejar
-nimas - pasune
-clocitura - copil din entitati diferite
-salbanas, - cusutura artistica la incheieturile camasii
-coliba -locul paznicului de camp
-ciuha - sperietoare
-sarcan - furtuna mre
-zbarnaie – sunete
-ita - intrument pentru batut coasa
-draglu - instrument de scos perneul din cuptor
-pricolici - suflet de om transformat in animal
-higege - viara
-varcelnita - aparat folosit la tesut
-melita - aparat de tocat tulpinile de canepa
-drugalai - resturi din fuiorul de canepa
-hecela - aparat de scos pozderiile din fuiorul de canepa
-hardau -vas mare folosit la storsul vinului
-zurgalai – clopotei mici
-sperla - resturi din funingine
-cip - pictura
-ciupa – troaca pentru imbaiat copilul

CONCLUZII
1. Elementul primordial in etnogeneza limbii taranilor daci si prin ei a taranimii romane, cu precadere din Tara Zarandului nu este de origine latina, ci edenica. Este limba vorbita de supravietuitorii potopului.
2. Limba vorbita de taranime s-a salvat prin numarul redus de casatorii mixte cu indivizi din populatiile venetice
3. Limba taraneasca a dacilor s-a diversificat prin acaparare de noi cuvinte aparute odata cu dezvoltarea agriculturii, viticulturii, pomiculturii. Au aparut unelte si produse noi cu denumiri noi care au inlaturat uneltele vechi, care s-au mentinut sute si mii de ani in gospodaria taranului dac si apoi a taranului roman. Obiectele inlaturate dupa un timp oarecare s-au uitat iar denumirile au iesit din vocabular.
4. Copiii taranilor romani intampina greutati extrem de mari in stergerea din memorie a limbii invatata in familile in care s-au nascut si au crescut pentru a introduce in locul lor cuvintele si gramatica limbii romane literare.
5. Limba intelectualilor romani contine cuvinte de origine latina gramaticala, slave, grecesti etc. care nu se afla in limbajul taranimii romane din Tara Zarandului
6. Cele doua limbi, limba vorbita de taranii din partile Zarandului si limba vorbita de intelectuali pana la inceputul ultimului razboi mondial erau atat de deosebite incat in timpul conversatiei dintre un intelectualul care a crescut in mediu intelectualilor si taranii romani multe cuvinte necesitau explicatii pentru ambele parti. Intelectualul nu intelegea cuvintele taranului iar taranul cuvintele intelectualului. Aceasta situatie adesea a condus la pierderea proprietatii de tarani si urmasii acestora prin introducerea in contractele incheiate de „netrebnicii„ a cuvintelor neintelese, daunatoare taranului parte in contract – Aceste diferentieri in parte au fost inlaturate. Cu toate acestea ele continua sa existe si in zilele noastre.

Arad la 12 aprilie 2012
Academician Teodor Ardelean
Specialist in studiul documentelor
http://www.youtube.com/watch?feature=playeraembedded&v=w7A-GMe3TOwA!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page