Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Un studiu al MAI releva ca o treime din populatie considera coruptia cea mai grava problema a României


O treime din populatia Romaniei (33,4%) si aproximativ acelasi procent (31,7%) dintre reprezentantii administratiei publice locale considera fenomenul coruptiei ca cea mai grava problema actuala a Romaniei, potrivit unui studiu privind coruptia din administratia publica locala realizat de MAI, prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice in colaborare cu Directia Nationala Anticoruptie (DNA), in perioada noiembrie-decembrie 2011 si decembrie 2011-ianuarie 2012, prezentat marti.
Conform aceluiasi studiu, fenomenul de coruptie se afla pe locul doi in topul problemelor, dupa somaj, mentionat de aproape doi din cinci respondenti din cele doua categorii mentionate, respectiv 35,7% si 37,4%.
Studiul releva faptul ca perceptia despre coruptie influenteaza negativ si pe cea privind directia in care merge tara (83,2%).
In ceea ce priveste institutiile administratiei publice locale, 92,7% dintre cei care au raspuns considera ca nu trebuie sa primesti bani sau cadouri de la o persoana care te solicita in rezolvarea unor probleme, 89% nu sunt de acord sa apelezi la o cunostinta de la Directia Taxe si Impozite pentru a evite plata unor obligatii catre stat, 91% sunt impotriva oferirii de bani sau cadouri unui functionar public pentru a-i ajuta in rezolvarea unor probleme, iar un procent ridicat din randul populatiei si al reprezentantilor administratiei publice locale este impotriva apelarii la un prieten pentru rezolvarea dosarului de somaj sau promisiunea recompensarii ulterioare a unui angajat de la cadastru pentru eliberarea unor documente inainte de termen.
Studiul mai arata ca la nivelul anului 2011 gradul coruptiei masurat in baza perceptiilor populatiei a ajuns la 87,5%, la fel de ridicat cum se inregistra si in anii 2007, 2008 si 2009.
In ceea ce priveste nivelul gradului de coruptie in diferite institutii publice si locale, datele releva ca 28,9% din populatia generala considera cel mai ridicat grad de coruptie in Guvern, pe urmatoarele locuri fiind Parlamentul, cu 11,7%, sistemul de sanatate cu 10,3% si instantele de judecata cu 7,7%.
La nivelul institutiilor administratiei publice locale, cele mai corupte institutii, in opinia a 64,5% din respondenti, sunt Consiliile Judetene si serviciile de sanatate (59,9%).
O alta concluzie la care s-a ajuns in urma realizarii acestui studiu este aceea ca la nivelul populatiei, dar si partial, la nivelul reprezentantilor administratiei publice locale, exista o confuzie in ceea ce prevede legea ca fapta de coruptie si ce inseamna fapta ce incalca conduita functionarului public sau personalului contractual.
Aceste confuzii pot duce la indreptarea gresita a plangerilor cetatenilor, acestia fiind mai tentati sa indrepte sesizarea catre organul de cercetare penala, in locul comisiei de disciplina competenta.
Cat priveste perceptia coruptiei in structurile mari, jumatate dintre romani (49,3%) apreciaza ca acest fenomen este la fel de prezent in interiorul structurilor mentionate cu cel al coruptiei in Romania.
Astfel, in perceptia cetatenilor, structurile cele mai corupte sunt Politia de Frontiera (68,3%), Serviciul Public Comunitar, de Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (61,4%) si Politia (61,1%).
Fiind chestionati cu privire la tipurile de coruptie care se manifesta in cadrul institutiilor, 72,7% dintre cetateni indica traficul de influenta. Darea de mita este perceputa si ea ca des intalnita la nivelul Administratiei Publice Locale, confirmand ca piata coruptiei se dezvolta pe principiile cererii si ofertei.
Principalele cauze favorizante ale aparitiei faptelor de coruptie in structurile Administratiei Publice Locale sunt lipsa sanctiunilor faptelor de coruptie, potrivit opiniei a 83,7% dintre cetateni, ineficientei structurii de control (79,7%) si interventiei factorilor politici in activitatea factorilor publici 76,4%.
Acest studiu a fost realizat pe un esantion de 6.023 de persoane, cu o marja de eroare de +/- 1,46% si 1,26%, la un nivel de incredere de 95%. Au fost intervievati, in afara cetatenilor obisnuiti, primari, viceprimari, consilieri locali, reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentanti ai ONG-urilor implicate in problematica prevenirii si combaterii acestui fenomen.
In opinia reprezentantul Ministerului Justitiei, Cornel Calinescu, prezent marti la inchiderea proiectului "Studiu diagnostic privind fenomenul de coruptie in Administratia Publica Locala" al MAI si UCRAP, in colaborare cu DNA, faptele de coruptie din administratia publica locala sunt imputabile si managementului de varf al acestora.
"De multe ori gasim vinovati in afara institutiei, insa e necesar un transfer de responsabilizare dinspre cei din afara institutiilor catre conducerea acestora. De acea managerii au obligatia sa-si organizeze institutiile", a spus Calinescu.
Potrivit oficialului Ministerului Justitiei, o alta cauza a faptelor de coruptie o constituie si neaplicarea legislatiei in existente in domeniu si lipsa de transparenta decizionala.
Scopul proiectului "Studiu diagnostic privind fenomenul de coruptie in Administratia Publica Locala" a fost acela de cunoastere reala a fenomenului, modalitatile prin care acesta se manifesta precum si identificarea unor mecanisme eficiente de prevenire prin realizarea unei cercetari asupra cauzelor, factorilor si riscurilor asociate coruptiei la nivelul Administratiei Publice Locale.
In urma acestui proiect, autoritatilor Administratiei Publice Locale si cetatenilor le vor fi puse la dispozitie un ghid de buna practica pentru prevenirea faptelor de coruptie in randul cetatenilor, unul privind prevenirea faptelor de coruptie pentru reprezentantii Administratiei Publice Locale si un studiu privind coruptia din Administratia Publice Locale, document ce cuprinde sinteza informatiilor obtinute ca urmare a studiilor realizate cat si concluziile celor 20 de reuniuni derulate la nivel national.
Durata de implementare a proiectului, care a fost sustinut financiar din bani europeni cu suma de 2.076.906 lei (80% fonduri europene si restul de la Guvernul Romaniei) a fost de 18 luni. AGERPRES

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page