Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

DACII DIN TARA ZARANDULUI (III)



(Continuare din editia precedenta)

Numele zeului Ra, parintele dacilor il aflam in toata istoria dacilor Exemple in denumirea Muntilor Sa-Ra-a; in numele localitatilor Sar-Raand, A-ra-ad;. Numele zeului Re sau Ri il aflam in numele raurilor Mu-re-es, C-Ri-is, izvorul Fe-Re-deu. Inaintea venirii romanilor il aflam in numele cetatii Zi-Ri-dava etc. etc. Numele de Ra se aflam la finele mileniului I d.Ch. in Codex Rohoncz ca religie independenta condusa de marii preoti ai dacilor trecuti la crestinism „Marii Sara Ra „ Conform acelui document istoric, religia lui Ra ducea o lupta apriga impotriva religiilor straine religia lui Bachus, religia Driadelor, Religia Soarelui exportate de Roma si alte centre ale religiilor pagane in cetatea Sarra (OBSERVAM CA RA, Re sau RI DIN RELIGIA DACILOR NU ESTE ZEUL SOARELUI DIN RELIGIA EGIPTENILOR).
Misionarii crestinismului in Dacia, datorita religiei lui Gradivus, au aflat aici mediul prielnic propovaduirii si acceptarii de populatie a noii religii pentru ca aceasta asemana extrem de mult cu religia de tip idealist al dacilor. Zeii Gradivus, Ares, Rhe,Marte cunoscuti de daci din contact ca ingerii Edenului sunt dovezi ca aceste denumiri sunt proprii limbii dacilor amintiti de Herodot si Vergilius.

8. Starea social politica a dacilor in tara Zarandului in intervalul 106 si 1918 d.Ch.
O parte mare din dacii care au trait in teritoriile ocupate de romani, au fost robiti pe loc,trimisi ca sclavi la Roma sau folositi la ridicarea cetatilor din Dacia. Terenurile au fost confiscate si distribuite colonistilor sositi din toate partile imperiului roman. Ostasii daci si populatia din teritoriile ocupate de romani s-a refugiat in paduri unde au continuat vechea organizare social politica din mileniile trecute: nobili (tarabostes), osteni, preoti, proprietari cu mari suprafete de pamant, tarani cu suprafete mici sau fara pamant, meseriasi. Un numar mic dintre daci au trecut in randul romanilor bucurandu-se de drepturile garantate de legile romane.
Dacii din teritoriile neocupate de armata romana si-au continuat viata dupa legile proprii.
Nu avem documente din care sa rezulte daca romanii au trimis garnizoane militare in Cetatea Sarra. In aceste conditii consideram ca dacii din aceasta cetate si-au continuat viata din mileniile trecute acordand romanilor dreptul sa construiasca prin teritoriul Tarii Zarandului doar drumuri de importanta militara. Odata cu retragerea armatei romane din teritoriile Daciei cea mai mare parte din administratie si dacii care trecusera de partea romanilor au parasit Dacia. Acestia s-au asezat in peninsula Balcanica, construindu-si case si formand localitatile case se infatiseaza ca niste enclave in masa populatiilor din aceste regiuni. Conditiile in care acesti refugiati au reusit sa–si pastreze limba sunt similare bastinasilor din Dacia.
Dacia, odata cu retragerea armatei romane, a cazut sub stapanirea triburilor migratoare. In timpul acestor migratiuni si dupa incorporarea cetatii Sarra la regatul Ungariei principalele cauze care au favorizat popoarele ocupate sa nu si piarda limba au fost similare celor ce exitau pretutindeni:
a. Numarul indivizilor din populatia migratoare era inferior celor din populatia daca autohtona
b. Migratorii ca stapini s-au asezat pe locuri favorabile realizarii productiei agricole necesara cosumului oamenilor si animalelor
c. Neamestecul dintre daci si migratori din cauza limbii vorbite (Astfel de casatorii s-au realizat incidental si cu deosebire intre familii conducatoare ).
d. Retragerea dacilor in paduri din cauza armatei romane si ulterior a populatiei migratoare care a pus stapanire pe cetati si campii cu ramanerea lor in paduri greu accesibile populatiei migratoare a condus la conservarea limbii vorbita de daci.

e. Rezistenta dacilor la casatoriile mixte din cauza religiei. Parintii tinerilor daci se opuneau acestor casatorii. Casatoriile realizate au condus la trecerea tinerilor de alte religii la religia dacilor. Iar copii sa invete limba mamei.
f. Numarul dacilor inrolati in cadrele militare ale veneticilor, pentru anumite avantaje s-a mentinut intotdeauna la un nivel redus fata de numarul dacilor.
g. Sub presiunea altor triburi migratoare stapinii Daciei au parasit Dacia impreuna cu dacii care trecusera prin casatorii, incadrati ca ostasi in cadrul triburilor migratoare sau pentru alte privilegii. In acest mod etnia dacilor se curata periodic de indivizii care o tradasera.
g. Indivizi ai triburilor migratoare din motive diferite ramasi in Dacia, in numar inferior locuitorilor daci din satele unde s-au asezat au fost asimilatii de masa dacilor. Dupa 2-3 generatii descendentii acestora isi spuneau autohtoni. Se casatorisera cu fiicele dacilor, trecusera la religiile acestora, vorbeau limba dacilor si se considerau daci.
Sute de ani cat a durat migratia popoarelor, fenomenele descrise de noi s-au repetat mereu. Noile triburi stapanitoare reluau de la capat acelasi proces cu rezultate identice.
In cazul cetatii Sarra situatia era mai complicata. Cetatea era asezata in spatiu cu mlastinile ramase de pe timpul potopului (fostele cratere si crapaturi ale scoartei terestre prin care ieseau lava si gazele odata cu scufundarea muntilor Zarandului.) Peste tot paduri seculare.
Oamenii din partile Aradului si mai departe catre apus spuneau oamenilor de aici „Padureni”. Padurile din ses se prelungeau pe dealuri si muntii. Istoria a retinut mai multe cazuri de lupte intre mlastini cu oprirea inaintarii triburilor care veneau din Panonia. Astfel, dacii de aici au fost salvati de la moarte de aceste paduri si mlastini (Vezi cronica lui Rogerius etc.)
La finele mileniului II d.Ch. triburile maghiare ajunsera la Tisa. Cetatea Sarra se afla in stapanirea lui Menumorut voevodul Bihariei. Intre conducatorii triburilor maghiare si a romanilor, inclusiv Menumorut se instalasera relatii de prietenie si alianta in fata pericolului comun: existenta triburilor migratoare. "Viitorul rege al Ungariei pe nume Stefan cel Sfant descindea din casatoria tatalui sau, descendent din Arpad, cu fiica lui Menumorut. La nastere Stefan a fost botezat in religia mamei cu numele de Voicu (Vaik Olachis ). Al doilea nume, dat copilului la botez era Bela, care in limba romana inseamna frumos. (In Romania intalnim acest nume pana in ziua de astazi: Belea =frumos, Beleanu=frumos, Beliu localitate Bela-Gora, asezare frumoasa).
Voicu s-a casatorit cu fiica lui Geula, sau Iuliu cel Batrin care se numea Sarolt sau Saroltha. Din faptul ca Sarolt cunostea alfabetul slavon introdus  in liturghia bisericii de rit ortodox unii cercetatori sustin ca aceasta era de religie ortodoxa. Trecand la catolicism numele de Voicu a fost schimbat in Stefan cel Sfant.

Regele Stefan cel Sfant impreuna cu Sarolt au ridicat catedrala in rit oriental de la Veszperm
Prin casatoria fiicii lui Menumorut cu tatal lui Stefan cel Sfant cetatea Sarra a intrat ca „zestre” in posesia tatalui viitorului rege care se va numi Stefan cel Sfint (cetatea s-a pretins lui Menumorut de fiica si ginerele sau, tinand de renumele acesteia descris de noi in lucrarile publicate. Acest renume apare in titlul preotilor lui Ra din Codex Rohonczi: Marii Sarra Ra cu sediul in aceasta cetate, unde s-au aflat piesele arheologice, iar satelitul american a fotografiat Templul Sfant al Edenului. Cererea s-a acceptat de Menumorut conditionat. Aceste conditii apar ulterior in documentele maghiare sub denumirea „privelegiile acordate de la inceput.”. (vezi lucrarile academicianului Teodor Ardelean )
Subliniem:casatoriile dintre conducatorii triburilor nu au influentat limba vorbita de indivizii acestora. Cel mult, aceste relatii au avut efect asupra oamenilor din jurul conducatorilor.

9. Acte de proprietate.
Actele de proprietate asupra pamantului si a imobilelor s-au introdus in Ungaria tarziu, in mileniul II d.Ch. Din aceasta cauza nu se afla date statistice despre proprietatile din Tara Zarandului. Recensamantul in Zarand din anul 1715 arata ca existau tarani, proprietari autohtoni sau neaosi si tarani fara pamant (iobagi ). Dreptul de proprietate provine din trecutul foarte indepartat, posibil chiar de pe timpul romanilor sau poate si mai vechi. Acest drept era reglementat prin obiceiul pamantului. Bunicul academicianului Teodor Ardelean pe nume Olar (zis Olarascu) figureaza ca proprietar de pamant. In perioada aproximativ 1840-1880 in orasul Zarand la scoala romaneasca era invatator si preot la biserica ortodoxa numitul Olar verisor primar cu mama academicianului Teodor Ardelean. Pentru serviciile aduse romanilor si bisericii ortodoxe locuitorii i-au ridicat troita care exista pana astazi in fata bisericii din Zarand.
Micii proprietari de pamant din Tara Zarandului, fata de marii proprietari, seamana cu razesii din Moldava, cu deosebirea ca sursa proprietatii razesilor era voevodul si afirmarea razesilor in lupte, pe cata vreme in cazul tarii Zarandului acesti neaosi existau la venirea ungurilor si in decursul vremurilor au luptat pentru apararea proprietatii si privilegiilor fata de pretentiile regilor. (Au existat si cazuri de rasplata a unor daci pentru afirmarea in razboi. In cazul Zarandului, proprietatile taranilor, teren arabil si pasuni se aflau la un loc, pe suprafete mari, deosebite de terenurile nobilului maghiar. De unde se desprinde ideea ca aceste proprietati nu provin din daniile regelui, existand in timpul migratiei poapoarelor si inaintea venirii romanilor in Dacia).
Comitatul Zarandului a fost desfiintat de turci si transformat in naghii (plase ). In anul 1552 naghia Zarand continea 1087 de case, iar naghia Arad numai 719 case. In anul 1787 localitatea Zarand figureaza targ posedand 208 case si 1226 de locuitori. La finele secolului XVIII Cercul Zarand (noua denumire data de austrieci) continea 27 de localitati intre care doua orase: localitatea Zarand si localitatea Siclau. La finele secolului XIX orasul Zarand era sediul de plasa avand CEC si Posta.

10. LIMBA DACILOR. Limba taranilor romani din Tara Zarandului
Limba taranimii romane din Tara Zarandului in principal se deosebeste de limba literara romana prin:
a. cuvinte care nu se afla in limba literara.
b. pronuntarea cuvintelor de tarani prin repetarea unor sunete (litere).
c. imposibilitatea redarii cuvintelor taranimii prin alfabetul latin.
d. denumiri de obiecte, fiinte, numere, adjective, conjunctii interjectii, verbe, adverbe ... diferit de literatura si stiinta.
e. exprimarea substantivelor la singular in loc de plural si invers.

Va urma

Arad la 12 aprilie 2012
Academician Teodor Ardelean
Specialist in studiul documentelor
http://www.youtube.com/watch?feature=playeraembedded&v=w7A-GMe3TOwA!

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page