Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Terenul agricol românesc între viitorul agriculturii ecologice si pamânt stramosesc



Trebuie sa recunosc ca in ultimii ani imi face o deosebita placere, cand merg cu masina prin tara, sa vad terenurile agricole lucrate pe suprafete intinse. In mini-vacanta de 1 Mai am fost in nord-vestul tarii, in zona Salaj-Carei-Tasnad si mi-am incantat privirea cu suprafetele agricole bine lucrate. In aceasta zona trec destul de des si am observat noi suprafete arate si cultivate pe dealuri, pe care acum cativa ani cresteau balariile. Vremurile cand in Ardeal se lucra pe terenuri mici si pe fasii scurte sau inguste, cum aveau taranii propretati conform reformei agrare din 1991, a trecut. In anii 90 si la inceputul anilor 2000 ma deprima cand observam campurile nelucrate si buruienile crescute pe terenurile agricole. Unde se lucra erau cativa tarani cu plugul si caruta care arau fasii de porumb sau grau, practicand o agricultura medievala de subzistenta. Astazi, taranii au inteles ca o agricultura pe loturile personale de doua sau trei hectare nu poate fi performanta. Asa ca s-au creat asociatii sau cooperative agricole. De pe campuri au disparut caii cu plugurile si au revenit tractoarele. Am vazut de 1 Mai pe campuri, pe langa vechile tractoare fabricate la Brasov in perioada comunista, si multe tractoare noi, moderne, cu aer conditionat si cu motoare de mare putere. Si in martie anul acesta cand am fost in jud. Hunedoara la manastirea Prislop am observat suprafetele agricole bine arate si pe terenuri intinse. Agricultura Romaniei a facut un pas inainte in ultimii ani, fapt ce imi da o stare de optimism. Lumea nu mai cumpara terenuri pentru proiecte imobiliare, ca acum cativa ani, ci pentru a face agricultura. S-au inmultit numarul serelor si a solariilor pentru legumicultura cu fonduri europene. Pericolul vine insa din faptul ca strainii vor sa cumpere tot mai multe terenuri agricole in tara noastra si profitul productiei sa nu intre in buzunarele romanilor, ci in cele ale patronilor de supermarketuri din strainatate.
Suprafata agricola detinuta de straini in Romania se ridica la ora actuala la peste 700.000 de hectare, ceea ce reprezinta 8,5% din suprafata arabila a Romaniei. Suprafata agricola detinuta de straini in Romania se ridica la ora actuala la peste 700.000 de hectare, Italia avand 24,29% din suprafata detinuta, Germania 15,48%, iar tarile arabe – 9,98 procente. Solicitarea de a cumpara terenuri agricole este un fenomen care se accentueaza tot mai mult la noi. Potrivit datelor furnizate de seful MADR, in topul detinatorilor de terenuri se mai numara Austria cu 6,13%, Spania cu 6,22%, Danemarca cu 4,52%, Olanda cu 2,4%, Ungaria – 8,17%, Grecia – 2,4%, si Turcia – 0,78%, iar prin sistemul off-shore sunt cumparate terenuri de catre Malta, Cipru, Monaco, San Marino si Luxemburg cu o pondere 5,91%. Din tarile arabe, detin terenuri in Romania persoane din Irak, Liban si Siria. Pretul terenurilor in Romania, de cel mult 2.500 de euro/ha, este insa cu mult sub cel inregistrat in tarile UE, unde ajunge si pana la 15.000 de euro pe hectar. Romania se pregateste, in perioada urmatoare, un demers catre UE pentru a intra intr-un moratoriu ca, pana in 2020, Romania sa nu fie obligata sa vanda teren agricol catre nerezidenti. Este o lege care se regaseste in Codul Civil, care prevede doua restrictii, si anume: nu pot detine teren in Romania persoanele fizice care nu au domiciliul in Romania si persoanele juridice care nu au sediul in Romania. Tertii nu pot cumpara teren la aceasta data in Romania sau nerezidentii, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice. Aceasta situatie trebuie prelungita cat mai mult.
Un demers catre UE a inceput de catre ministerul agriculturii pentru a se intra intr-un moratoriu, ca pana in 2020, Romania sa nu fie obligata sa vanda teren catre nerezidenti. Bine ar fi ca odata cu venirea la putere in tara noastra a unui partid nationalist terenul agricol sau pamantul stramosesc, aparat cu sangele generatiilor seculare de romani, sa nu mai fie instrainat niciodata. Vad pentru Romania o cale de prosperitate a romanilor prin agricultura ecologica practicata si un model de pastrare a structurii sanatoase atat a economiei, cat si a sufletului romanesc. Agricultura nu este numai un model economic, ci si o forma mentis de aparare a pamantului stramosesc, o gradina de pastrare a fiintei nationale.

Ionut Tene

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page