Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ISTORIA ROMÂNILOR DUPA HARTILE LUI DUMNEZEU





Nicolae DABIJA

Mihail Sleahtitchi e unul dintre ministrii cei mai buni ai Guvernului Filat. E un specialist competent si un barbat plin de curaj.
Va reusi D. Rogozin cu uneltele sale sa-l clinteasca din functia pe care o ocupa?!
Posibil. Asta va insemna ca acest sovin si-a ocupat locul sau de guvernator al viitoarei regiuni Moldavskaia a Federatiei Ruse.
Competenta si buna-crestere ale ministrului Sleahtitchi s-au confruntat cu incompetenta si badaranismul deputatului Igor Dodon.
Acesta e plin de cunostinte la istorie ca broasca de par.
Argumentul lui forte, atunci cand debiteaza prostii, este:
– Asta e parerea mea.
Participasem ceva mai demult la un talk-show de la „Jurnal TV”, unde un ignorant, Mihail Garbuz, presedintele Partidului „Patrihotii Moldovei” (sau cam asa ceva), a afirmat ca „Romania a luat nastere in 1868”, iar cand cineva i-a spus ca n-are dreptate, el a spus plin de seninatate:
– Asta e parerea mea.
Minciuna si prostia au devenit pareri. Si n-ai ce-i face domnului tovaras.
Daca umbla la scoala, poate mai avea si cunostinte, dar asa, el are doar „pareri”.
Pe Dodon, pe Tkaciuk, pe Voronin, atunci cand aud de istoria romanilor, ii apuca damblaua.
Dar, daca ei ar crede tot ce afirmasera invatatorii lor, Marx, Engels, Lenin si Stalin, inclusiv faptul ca „basarabenii sunt romani”, acest lucru nu inseamna decat ca istoria romanilor este si istoria noastra. A romanilor din afara Statului Roman. Inclusiv a celor din Basarabia, Bucovina sau Transnistria.
Asa cum armenii din toata lumea studiaza Istoria armenilor, asa cum bulgarii de la noi studiaza Istoria bulgarilor, avem si noi tot dreptul sa studiem Istoria romanilor de pretutindeni.
Uniunea Europeana a acceptat acest lucru. Pentru ca nu intotdeauna statul se suprapune cu natiunea. Iar natiunea – cu statul.
Natiunea romana e situata cu mult dincolo de granitele politice ale tarii (Romaniei de azi).
Rusii vin in Republica Moldova nu cu Istoria rusilor (care ar fi firesc sa fie cunoscuta), ci cu Istoria Rusiei, in care Republica Moldova e tratata de pe pozitii sovine (impartirea in doua a Moldovei de la 1812 e povestita in ea ca „act progresist”, ca si Pactul Ribbentrop-Molotov si „eliberarea” din 1940), iar Ministerul Educatiei, observati, inca nu le-a interzis. Dintr-o generozitate exagerata a noastra.
Istoria romanilor nu e o istorie straina.
Suntem neam de Basarabi, si ar fi pacat ca urmasii nostri sa nu stie nimic de domnitorii Valahiei, de la care provine numele de Basarabia.
Bucovina e parte a Moldovei, rupta la 1775, si ar fi dureros sa nu stim nimic despre ea.
Moldova din dreapta Prutului (care a creat, impreuna cu Valahia, in 1859 statul unit Romania) e tara noastra si ar fi o crima sa ni se interzica sa vorbim despre Iasi, Suceava sau Vaslui, despre Putna, Podul Inalt sau Cetatea Neamtului, glorii ale istoriei noastre comune.
Avem cu romanii de dincolo de Prut nu doar o limba comuna, traditii comune, sarbatori comune, dar – lucrul cel mai important – si o memorie comuna.
Istoria romanilor e istoria noastra. Iar istoria basarabenilor e parte din istoria tuturor romanilor. Suferinta neamului dintre Prut si pana dincolo de Nistru e o componenta a patrimoniului national romanesc.
Se stie ca atunci cand spaniolii au ocupat poporul aztec, comandantii de osti au dat un ordin: „Toti istoricii sa fie lichidati!”
Acelasi lucru l-au facut si rusii in 1940: toti istoricii – savanti, profesori etc. – au fost fie impuscati, fie deportati in Siberia.
Din pacate, si unii dintre istoricii nascuti dupa 1940, am impresia, se nasc gata speriati: acestia ar trebui de urgenta adunati la un Congres al Istoricilor si descantati de speriat.
De ce?
Cunosc lista istoricilor (majoritatea tineri si cu facultati absolvite in Romania) care au votat contra introducerii Istoriei romanilor in scoli.
Motivul?
Nu e momentul!, – zic ei. Pentru ca Moscova se poate supara, si s-ar putea, din cauza Istoriei romanilor, sa ne majoreze pretul la gaze. Unde sa-l mai majoreze? Cand noi platim cel mai scump pret la gaze din Europa.
Romania, cea de dincoace si cea de dincolo de Prut, in hartile lui Dumnezeu, nu are granita trasa pe la mijlocul ei.
Granita au tras-o oamenii.
Ea mai trece prin inima limbii romane, prin mijlocul suferintelor si sarbatorilor noastre.
Mihail Sleahtitchi a incercat sa dea la o parte sarma ghimpata care trece prin Istoria romanilor ca obiect.
Sa-l ajutam sa o scoata.
Istoria noastra, dupa secole de interdictie, trebuie sa ajunga la cei care au faurit-o si la urmasii acestora. Pentru asta – ea urmeaza sa paseasca pragul institutiilor de invatamant, ca sa ne redea demnitatea.
Iar demnitatea este particica lui Dumnezeu din fiecare dintre noi.
(Sursa: Basarabia Literara)

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page