Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

ROMANI UMILITI IN PROPRIA TARA!


Spuneam si cu un alt prilej ca, din pacate, in ultima perioada, relatiile interetnice din Ardeal au intrat intr-o faza din ce in ce mai tensionata, pe alocuri similara, in multe privinte, cu cea din lunile ianuarie, februarie, martie 1990, culminand cu conflictul de la Targu-Mures, din 20 martie. O inrautatire a acestor relatii, din cauza unor scenarii interne, puse la cale de iredentismul maghiar, pe de-o parte, din cauza unor pretentii absurde, a santajului si a sfidarii udemeriste, precum si a amestecului, pe de alta parte, al Ungariei – desi membra a UE! Totul, printr-un comportament abuziv, extremist, nepermis, al chiar presedintelui Ungariei (Pal Schmitt), al sefului Guvernului (Viktor Orban) si al Parlamentului in treburile interne ale Romaniei, incalcand, flagrant, dreptul international si practicile europene in vigoare, "incurajand – cum se exprima prof. univ. dr. Dan Brudascu, intr-o scrisoare adresata domnului Manuel Barroso, pe atunci presedintele Comisiei Europene, – comportamente de tip apartheid”. Procedand singular, in toate privintele, la nivel european, cu "un total dispret fata de tratatele internationale, liderii, guvernantii unguri isi permit sarbatorirea zilelor nationale ale Ungariei prin Romania, Slovacia, Serbia”, spatiul preferat al manifestarilor devenind, din 1990 incoace, cel al Transilvaniei "care, dupa 1 Decembrie 1918, a incetat sa mai fie teritoriu maghiar. Liderii maghiari isi permit sa-si sarbatoreasca ziua nationala - dupa cum se intampla din 1990 incoace - pe teritoriul tarilor vecine, creand, nu o data, situatii conflictuale, in speranta refacerii himericei Ungarii Mari”. Presedintele Ungariei, Pal Schmitt, premierul Viktor Orban, presedintele Parlamentului, ambasadorul Ungariei la Bucuresti, consulul de la Miercurea Ciuc, oamenii politici incalca, repetat, "statutul si prerogativele diplomatice”, de dragul comunitatii maghiare din Romania, fara a fi inregistrata vreo minima reactie din partea autoritatilor romane in fata incalcarilor unor competente si prerogative, a amestecului in treburile interne ale Romaniei! Frecventele vizite, neoficiale si particulare, in judetele Harghita, Covasna si Mures, zone sensibile ale Romaniei, fondurile venite, pe diverse cai, de la Budapesta, din partea fortelor revizioniste si revansarde, pentru incurajarea iredentismului, neorevizionismului, extremismului si sovinismului maghiar, toate contribuie la destabilizarea de ei dorita, "la crearea unei zone separatiste, scoasa de sub competenta autoritatilor statului roman”. Asa s-a ajuns la sfidarea Constitutiei, a legilor in vigoare, la ideea autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a asa-zisului Tinut Secuiesc, dupa "model Kosovo”, la pretentia celei de-a doua limbi oficiale – maghiara – in stat, la arborarea altui steag si intonarea altui imn (unguresc si secuiesc), totul fiind o clara provocare care sa duca la situatii conflictuale si chiar incendiare. Totul, posibil prin acea toleranta romaneasca gresit inteleasa, a guvernantilor, prin acea continua cedare, nepermisa, si prin concesii facute in fata viselor revizioniste ale extremistilor si iredentistilor de la Budapesta si din Romania! Excesele de tip extremist sunt tot mai dese, remarcandu-se prin tot mai frecvente tendinte revansarde, chiar prin pretentii de ordin teritorial, sacrificand linistea si pacea necesarei armonii interetnice. Un semnal edificator am primit, recent, in acest sens, de la Sangeorgiu de Padure, privind o hotarare cu impact negativ asupra armoniei interetnice de acolo si a pastrarii echilibrului si a stabilitatii sociale. Ce s-a intamplat? In luna ianuarie 2012, intr-o sedinta a Consiliului Local, s-a hotarat schimbarea denumirii Grupului Scolar "Sfantu Gheorghe” - Szent György, in vederea atribuirii numelui - Liceul "Rhedley Claudia”. Un abuz, venind din partea minoritatii maghiare a Consiliului Local, dar majoritara la putere, condusa si incitata de viceprimarul Hegyi Lászlo. Nu are nicio importanta ca legislatia in vigoare, privind invatamantul romanesc, este flagrant calcata in picioare, lipsind acea necesara fundamentare justificativa pentru alegerea noii denumiri, numele de Rhedley Claudia neavand nici cea mai mica legatura cu Grupul Scolar "Sfantu Gheorghe” din Sangeorgiu de Padure, "institutie publica cu personalitate juridica, profilata pe insusirea meseriilor, avand sectii de predare, atat in limba romana, cat si in limba maghiara, in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare, ale normelor didactice si metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului”.

Este nevoie si de o alta precizare. Pana in anul 2010, o parte din activitatile scolare s-a efectuat in cladirea fostului conac Rhedley. In urma procesului de restaurare, imobilul (conacul) a fost transformat in muzeu, asa ca nu mai exista, de atunci, nicio legatura cu numirea de Rhedley Claudia. Prin ce se justifica, atunci, nazbatia de a da Grupului Scolar "Sfantu Gheorghe” – Szent György numele pomenit? Apoi, este bine sa se mai stie ca "in perioada interbelica, imobilul a fost vandut, de catre descendentii familiei Rhedley, numitului Schuller Rudolf, din Sangeorgiu de Padure, care, la randul lui, a revandut cladirea Statului Roman, reprezentat de senatorul Teodor Muica, protopopul ortodox din localitate, unde, mai tarziu, a fost sediul plasei, mai apoi al raionului, ulterior sediu de scoala si liceu, pana in anul 2010! Tocmai pentru ca apartinea Statului Roman, imobilul nu a fost nationalizat dupa Al Doilea Razboi Mondial, de catre comunisti. De asemenea, trebuie retinut ca, lucru stiut de catre toti, cladirea cea mare a Grupului Scolar actual a fost construita si prin munca voluntara a cadrelor didactice si a elevilor, in anii 1965-1968, Corpul "U” fiind ridicat, intre cele doua razboaie mondiale, de catre Statul Roman.

In pofida acestor clare dovezi, la Sangeorgiu de Padure se "constata, in ultima vreme, o exacerbare a tendintelor si a demersurilor de promovare a simbolisticii specific maghiare, tensionand climatul interetnic. Drapelul secuiesc a fost arborat pe sediul Primariei, institutie a Statului Roman, cel al Ungariei – pe sediul UDMR, Pietei Unirii (amintind de 1 Decembrie 1918!) i s-a atribuit denumirea de Piata Rhedley, a fost obstructionata amplasarea unor troite ortodoxe la intrarile in localitate, a fost refuzata, de catre aceiasi consilieri maghiari, amplasarea unei placi comemorative, pe scoala, dedicata unui fiu al Sangeorgiului de Padure, invatatorul Victor Pop, daruit localitatii si oamenilor ei, caruia, in anul 1932, i s-a decernat, pentru marile lui merite, prin Inalt Decret Regal, Ordinul "Coroana Romaniei” in grad de Cavaler! Sirul nelegiuirilor continua! Fara nicio aprobare din partea Consiliului Local, a fost ridicat un monument al revolutionarilor unguri, de la 1848-1849, dezvelit, la 15 martie a.c., in Parcul Central, numit si el Rhedely, la care au luat parte ministrul Mediului, Borbely Lászlo, preotii reformat, catolic, unitarian, primarul Tar András, viceprimarul Hegyi Lászlo, Csibi Attila (viitorul primar propus de UDMR), consilieri udemeristi... Cu prilejul dezvelirii monumentului, au fost intonate Imnul Ungariei, cel secuiesc, dupa care, incolonati, purtand drapele unguresti si secuiesti, participantii s-au indreptat spre Casa de Cultura, pe care flutura un mare steag rosu-alb-verde!

Ce i-a deranjat, din nou, pe romanii sfidati, desconsiderati, jigniti in propria lor tara? Maimarii n-au acceptat pe monument niciun nume de roman, revolutionar transilvanean! Motiv pentru care, in Plangerea adresata Consiliului Local din Sangeorgiu de Padure, Institutiei Prefectului si Inspectoratului Scolar Judetean, de catre presedintele Despartamantului "Teodor Muica” al ASTREI, doamna profesoara Emilia Feier, romanii sangeorgeni le dau peste nas acestor iredentisti, extremisti si sovini, amintindule: "Unii dintre domniile voastre nu simtiti cu adevarat sentimentul acela profund, ancestral, de apartenenta la aceste locuri, pentru ca nu aveti parinti sau bunici sangeorgeni si nu aveti dreptul de a anula radacinile profunde care, pe foarte multi dintre noi, ne leaga de acest loc vechi si mirific!

Nu intelegem de ce prioritatile domniilor voastre sunt schimbarea numelor de strazi, piete si institutii?

Nu intelegem de ce nu va preocupa realizarea si castigarea de proiecte precum: apa-canalizare, modernizarea de drumuri, amenajarea de spatii verzi, parcuri de distractii, o Casa de Cultura moderna, care sa corespunda civilizatiei si promovarii culturii, pentru ca se stie ca poarta de intrare si cartea de vizita ale unei localitati sunt institutiile culturale?

Nu intelegem de ce nu va bateti pentru investitori si crearea de locuri de munca, pentru ca tinerii sa nu plece din localitate, populatia scolara sa nu scada, iar orasul nostru sa nu devina al celor varstnici, si toti, indiferent de etnie, sa ne simtim cu adevarat acasa in orasul nostru?”

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page