Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Un spion gorjean la New York



(Continuare din editia precedenta)

Cariera si pregatire

L-am gasit pe Emilian Andreescu cu ajutorul unor colegi de spionaj la ONU din anii ’70. Spre surprinderea mea, fostul cercetator la New York sta intr-un apartament modest cu doua camere in apropiere de Primaria Sectorului 1. Desi ar putea sa ceara retrocedarea proprietatilor si terenurilor inaintasilor sai, boieri cu stare, Andreescu traieste intr-o saracie lucie. In casa lui, nici urma din bunastarea securistilor postdecembristi, multi dintre acestia avand proprietati si vile care se rotesc dupa soare pe tot cuprinsul tarii. Desi prin mainile sale au trecut milioane de dolari cat a lucrat in intreprinderile de comert exterior si bancile Securitatii (Chimimport sau Bancorex), spionul Emil este “rupt in cur”, cum spune romanul. Mobila casei este veche de paraie, iar covoarele cu tesatura rarita au peste 30 de ani. Singurul lucru nou la vedere este o plasma agatata pe perete si aceea achizitionata in rate.
Andreescu are TV nou, dar nu are cablu, asa ca prinde 2-3 programe cu o antena montata in balcon pe vremea lui Ceausescu. Desi este sarac lipit si traieste de pe azi pe maine cu un munte de datorii in spinare, gorjeanul sta cu coada pe sus. si-a luat patalama de jurist la peste 60 de ani si acum invata pentru examenele de limba engleza Toefl si Cambridge. Saracia l-a impins sa faca acelasi lucru ca in studentie: ghid turistic. Fisa postului include de cele mai multe ori si caratul bagajelor. La varsta lui, spionul nu poate face nazuri. Il cautasem sa-mi povesteasca cate ceva din vremurile bune, mai ales despre cei avuti in coordonare, ofiteri celebri, unii dintre acestia personalitati marcante ale zilelor noastre. Voiam sa aflu cate ceva despre agentul sau de la New York, S. Ilinoiu, tatal unei consiliere apropiate presedintelui Traian Basescu sau despre doctorul B.Marinescu, pregatit intens de DIE pentru SUA. Fostul spion este o adevarata enciclopedie, dar...
„Baza operativa e a tarii. De astia nicio vorba….!”, ma repezi el. Agentura este tezaurul tarii, chiar si acum dupa atatia de ani, e de parere Andreescu. Cuvantul securist il scoate din sarite. In opinia lui, DIE a fost o elita, un departament independent care avea prea putin de a face cu Securitatea. Nici de Pacepa “tradatorul” nu vrea sa auda. Nu stie de unde am informatiile si fotografiile publicate deja (imaginea cu ofiterul la costum este chiar fotografia sa de dosar), dar confirma o parte din informatii si este de parere ca majoritatea colegilor sai erau luati direct din topul facultatilor de la acea vreme.
“Ei au beneficiat de entuziasmul si patriotismul generatiei 1968. Noi astia am fost! Daca nu era tradarile acelea, duceam Romania departe…. Daca nu se intampla nenorocirea Pacepa sa distruga generatia mea.”, spune Andreescu.
Pregatirea unui ofiter DIE pentru post era de durata. Dar existau si exceptii. Ofiterul “D” putea prelua o parte sau toata reteaua aflata pe teritoriul altui stat, apoi era obligat sa o mareasca si sa o imbunatateasca. De obicei viitorul cercetator sau diplomat facea cursuri la Stefan Gheorghiu, apoi continua pregatirea la Ministerul Afacerilor Externe. Rezervistii spun ca metoda de pregatire era complet imbecila, pentru ca prezenta in mai multe institutii deodata insemna deconspirare. Emil Andreescu a preluat din mers agentura spionului Neculae Ropotean. A fost nevoit sa se descurce pentru ca nu i-a predat nimic ofiterul dinaintea sa. Norocul lui Emil a fost ca stia pe de rost agentii lui Ropotean si ai altor ofiteri din dosarele pe care le coordona in Centrala DIE. Dealtfel, aceasta se pare ca a fost cea mai mare calitate a fostului ofiter DIE – o memorie fenomenala.
„Tineti minte ce va spun. Generatia de Comert Exterior, in special dupa 1965, au fost baza spionajului romanesc pana la Pacepa si dupa. Probabil si acum. Nu puteai sa trimiti un ofiter cu pregatire la Baneasa, luat dupa principiile alea ale epocii, din productie sau chiar din liceu. Facut la scoala de Securitate Baneasa, sa-l trimiti sa faca Comert Exterior, cand el nu avea pregatire. Sau pe astia de la scoala de militieni de pe Oltenitei. Ei ce faceau? In anul trei ii bagau la Drept si nu invatau nici drept nici altceva. Ieseau si ei cu o diploma de jurist. Un fals. Faceau niste cursuri de teorie generala a dreptului, in cadrul unei scoli axate pe contraspionaj …”, spune fostul spion.
Emilian crede ca dupa “marea epurare” din anii ’60, la externe au fost cooptati cei mai buni studenti, de obicei sefii de promotie din toate facultatile tarii. Mai ales cei care terminasera Facultatea de Comert Exterior sau vorbitorii de limbi straine. Inca din vremea studentiei, Emil Andreescu vorbea fluent engleza, franceza, spaniola, rusa si germana.
Certificatele eliberate de celebra Academie Stefan Gheorghiu dovedesc faptul ca, dupa toate standardele PCR, ofiterul Andreescu era bine pregatit politico-ideologic pentru activitatea externa. Are note maxime la: „Momente principale din istoria patriei, a Partidului Comunist Roman si a miscarii muncitoresti din Romania sau Coordonatele si principiile politicii externe ale partidului si statului nostru”, discipline predate intens pentru indoctrinarea cadrelor. Andreescu a trecut prin multe scoli specializate. La scoala DIE din Branesti, comandant era generalul Budisteanu, tatal Cameliei, fosta colega de liceu cu Emilian. La Branesti, viitorii externisti erau initiati in tehnici speciale ca lucrul cu cerneluri speciale, substantele speciale de desprindere a peliculei de gelatina de pe celuloid, legendarea, micropunctarea, comunicatiile prin cifru personal, supracifru, cifru de stat, filmul umed, etc. Alti colegi de liceu pe care avea sa-i mai intalneasca in sistem sunt: fostul consilier acoperit la Washington Dan Costel, dar si pe Anca, fata demnitarului comunist Leonte Rautu, casatorita Oroveanu. Aceasta din urma, intrata sub protectia lui Andrei Plesu dupa evenimentele din ’89. Chiar dupa ce a fost scos din externe, Emil Andreescu nu a terminat cu scolile. In 1981, pe cand era trimis in pregatire la Regimentul I Securitate Baneasa (unde este acum Jandarmeria – foto in uniforma cu arma), l-a avut coleg de camera pe celebrul scriitor M. Cartarescu, sublocotenent de Securitate, adus intr-o concentrare cu scoatere din productie de o luna. Spionii externi isi amintesc de astfel de concentrari ale celor care facusera armata la Securitate (absolventi de drept, litere, limbi straine, istorie, filozofie) ca fiind ceva normal. Era trecerea de la ofiteri in rezerva, la activisti de partid. Un viitor activist caricaturist desena, iar Cartarescu scria epigrame toata noaptea pentru revista Activistul. Ii mancau tantarii pana adormeau.
VA URMA

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page