Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Greco-ortodocsii in Europa



De o mie de ani se straduiesc occidentalii sa-i salveze pe ortodocsi de primejdia turco-musulmana. Cruciatii au fost primii, a urmat unirea crestinilor la Conciliul de la Florenta, dar Constantinopolul cade si ei ajung sclavi ai Sultanului pana cand nationalismul din vest permite expulzarea turcilor in Asia si emanciparea popoarelor din Balcani.
Acum, fara sa mai astepte refacerea unitatii crestine, occidentalii refac Imperiul Roman (UE, NATO) si integreaza si Balcanii. La scurt timp apar insa surprize. Greco-ortodocsii nu sunt in stare sa asigure granitele Europei, nu reusesc sa trateze corect refugiatii, nu pot asigura un buget echilibrat, saracia, coruptia si datoria externa e mereu in crestere. Chiar si 100 miliarde euro facute cadou Greciei nu-i de bun augur. Aceasta situatie, nefericirea de a fi grec, l-a facut pe Nico Dimou sa scrie o carte cu acest titlul. Ortodoxul nu cunoaste decat raiul si iadul, asa ca el este ori fericit, ori nefericit, si face orice ca sa ramana in afara realitatii. Autocunoasterea si autocritica sunt astfel excluse.
„Noi suntem altfel, constata Dimou, noi incercam disperati sa apartinem de cineva. Dece oare percepem specificul nostru ca pe un defect? Dece ne e rusine de el? Din cauza ca nu suntem suficient de numerosi sau de puternici pentru a ne folosi de specificul nostru ca de un mandru drapel, pe care sa-l urmam? Sau poate pentru ca nu sunem siguri pe noi? (Lipsa de siguranta de sine si nu micimea ne face sa dorim pe cineva care sa ne apere. Si alte popoare sunt mici, dar nu accepta sa fie dependente.)“
Cine sunt greco-ortodocsii? Europenii din orient sau orientalii Europei? Ei se straduiesc sa demonstreze cu indarjire continuitatea glorioasa, greaca si romana. Dar chiar si limba este discutabila, romana sau modoveneasca? Si pentru ca e greu sa te uiti intr-o oglinda, cand nu vrei sa vezi adevarul, greco-ortodocsii au invatat sa joace diferite roluri, cand sunt urmasi ai antichitatii, cand europeni moderni. Cum poate un popor fara identitate sa nu aiba complexe de inferioritate ... poporului nu i se permite sa fie ceea ce este, ci mai tot timpul se confrunta cu o masura straina. Acum masura e UE.
Cat de europeni suntem? Multe ne separa de Europa si probabil mai multe decat ne uneste. Curentele culturale, care formeaza civilizatia europeana, n-au ajuns la ortodocsi decat ca ecou. (Nu ma refer aici la bonjuristi!) Nici scolastica medievala, nici renasterea, nici secolul luminilor, nici revolutia industriala n-au ajuns in lumea greco-ortodoxa.
Dictatura de dezvoltare a  fortat o modernizare si industrilizare a Romaniei, dar acum se renunta la ele. Ortodocsii se simt mai apropape de Rusia pravoslavnica si de slavofili, decat de Europa rationalismului. Acad. Florin Constantiniu constata pe buna drepatate ca azi situatia din Romania este mai lipsita de perspective decat sub Stalin. Orice s-ar spune, greco-ortodocsii nu se simt europeni. Ei sunt eternii jucatori de pe banca de rezerva, tolerati pe stadion. Si ceea ce este mai grav asta-i deranjeaza si revolta.
Cine-i vinovat? Aici apare complexul de superioritate al greco-ortodocsilor. Ei sunt alesii lui Dumnezeu, superiori fata de roboteii primitivi din occident. Responsabilitatea esecului lor o poarta altii, UE, CIA, NATO, si pe plan personal la fel. Cine n-a luat un examen, n-a promovat in cariera, inseamna ca n-a avut relatii, bani. Desigur ca sunt influente straine si relatii, dar poate ca exista si o responsabilitate personala. Cand Karl Marx s-a referit la religie ca opium pentru popor, s-a inspirat probabil din istoria greco-ortodocsilor.

www.viorel-roman.ro

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page