Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

MATURATORII PARFUMATI



Maria Diana Popescu, Agero

Ridicolul „gratios si elaborat” ii face pe proaspat-unsii ministeriabili sa emita teorii calchiate, iar pe noi sa mestecam in continuare gustul de cucuta al dezamagirii, pentru ca in postul Pastelui, legumele se umfla pina la raft ca Fat Frumos din poveste. Daca analizam din punct de vedere gramatical si stilistic propozitiile trimise de acestia in eter, constatam ca de atita gindit in limba citorva mastere in afara au uitat limba romana. Aprovizionati cu etica deshidratata, rapizi si ieftini, scoliti in profunda filozofie la Harvard University, Purdue University, Kellog University, modelele ministeriabile, cu strategii de lucru potrivit principiilor artei culinare, esueaza de cele mai multe intr-o fabula fantezista: gaina este un „organism viu”, nu face oua aleatoriu, ci in mod persistent, sustinut. Ninge, ploua - face oua! „Nu-i ca o fabrica, sa o inchizi”, a conchis noul sef al metafizicului. Sint ferm convinsa, „organismul viu” avea viziuni despre agricultura romaneasca inca de pe cind era la Harvard. Sigur, are dreptate, deosebirea intre gaina si fabrica este ca pe o gaina n-ai cum sa pui lacatul, insa o fabrica o inchizi si disponibilizezi personalul. Daca o gaina nu se inscrie in parametrii de rentabilitate o tai, la fel si fabrica se poate taia si vinde la fier vechi, bucata cu bucata. Iata si asemanarea. Pina cind noii ministri nu vor stapini bine obiectul muncii, leul, ca organism viu, poate deveni un pui de bogdaproste.
 O modesta cugetare, un mic moft cultural, un mic „elitism”, o mica aroganta si gata!, „iarna nu-i ca vara luminita de la capatul tunelului”. Argumentatie, nu saga, de la un mandat la altul, in sens axiologic, maturatorii parfumati fac oua de struto-camila. Societatea vestica ne-a exportat ideea unui stat „welfare”, unde pina si animalele au mai multe drepturi decit oamenii, puterea ne abuzeaza in loc sa ne protejeze, ticalosia este o strategie de succes, iar cei atinsi de virusul coruptiei vor functiona in continuare din umbra pe post de spatar pentru fotoliile neofitilor, ca atasament in varianta mistica. Oare, moralitatea, „mai rara decit un corb alb”, va da de furca si lui Putin, pe al carui muschi facial relaxat curgea o lacrima de vint, la fel ca la o extractie dentara fara anestezie? Rusia mai crede in lacrimi de stat? Si totusi, de ce nu se gaseste si la noi un presedinte care sa apere poporul? Al nostru s-a impotrivit din toate puterile promovarii intelectualilor, in schimb a trimis la Curtea Europei analfabeti de risul lumii. S.U.A. vor o Rusie slaba, Putin le sta americanilor ca un os in git. Intr-adevar, el a scos Rusia din haos si a dezvoltat-o, de aceea mass-media incearca sa-l discrediteze. Rusia va continua sa se dezvolte in acelasi ritm si va deveni superioara U.E.
Asadar, cum sa vorbesc eu unui popor rapus de nevoi despre topuri muzicale, despre teorii literare sau despre cit de desavirsit si-a scris un autor romanul, cind viata fierbe si la noi si pe meridiane? Marile puteri s-au angajat intr-o cursa a inarmarii cu roboti ucigasi si „masinarii inteligente”, care o iau razna pe cimpurile de lupta contemporane, iar mai-marii de acasa se poarta cu patria mea ca si cu un obiect cumparat de la shop. La Bruxelles se sustine idea ca tara are nevoie de timplari, de electricieni, adica de reparatii capitale si de lumina. Scolile de meserii au fost desfiintate cu mare avint revolutionar, ca dupa 22 de ani sa se constate ca avem nevoie de ele. Cind se sparge o teava, cind se strica motorul masinii, sertarul biroului, televizorul sau masina de spalat, cind se arde o dulie de la tabloul electric, cui dam un telefon? Ne adresam academicienilor, medicilor, absolventilor de filosofie, chimie, muzica, sau tinarului care tocmai a terminat „relatiile publice”? De fapt, nu ducem lipsa de timplari si electricieni, insa au fost disponibilizati. Ideea, cum ca tara are prea multi filosofi neproductivi si mai putini mesteri, e o bataie de joc. Ca si cum o maturatoare parfumata cu Bourjois ar vorbi despre Kant. Cu atit mai mult cu cit afirmatia vine de la o persoana care ar trebui sa tina prelegeri despre cit de toxica este injectarea cu botox sau cu vaccin antigripal, oprit din cauza unor suspiciuni privind calitatea, a unor reclamatii si cazuri grave de imbolnaviri; sau care ar trebui sa pledeze impotriva taxei radio-TV, nedreapta si ilegala, prin care se abuzeaza de milioane de contribuabili, in conditiile in care criza si birurile i-au pus la pamint. TVR primeste de trei ori bani de la romani. O data, prin plata - obligatorie - a abonamentului, care se retine pe factura de energie; a doua oara, indirect, prin banii alocati de la buget, care vin tot de la cetatean; a treia oara de la cei care achita abonament unui alt operator de cablu, cota din abonament ajungind si la TVR.
Acestia sint democratii nostri! Capitalismul, atragator ca un cintec de sirena, i-a scutit de nevoia de a fi solidari natiunii in care s-au nascut. Servind in doze mari portii de demagogie doctrinara, imoralitate si coruptie, ei fac ce vor cu cetateanul si cu tara. Acest joc murdar si descumpanitor are nevoie de o infuzie de constiinta, altfel situatia se indreapta spre acelasi destin cu cel al damnatilor mitologici. Din pricina lor prin lentile afumate ne priveste Europa, iar puterile lumii isi ascult coltii pe noi, desi in capul lor stiu bine ca Romania nu e o tara de analfabeti precum cei care o reprezinta la Curte, o tara de manelisti si cersetori, de hoti si grobieni, asa cum doreste strainatatea, care ne-a aruncat in gropile de gunoi capitaliste, incit avem saci grei legati de briu si de umeri, afectindu-ne pe vecie coloana. Port respect nemarginit taranilor romani, care si-au trait viata in nevinovatie pe cimpurile patriei, in intelepciunea pe care-au hranit-o cu sudoare si smerenie, ca astazi sa le lipseasca piinea pe care au arat-o, au semanat-o, au cules-o. Cit despre oamenii simpli, muncitori si curati, in mijlocul lor se simtea cel mai bine si un Tolstoi, si un Glenn Gould. Mai putin „organismele vii” din Guvern.

Maria Diana Popescu, Agero
www.agero-stuttgart.de


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page