Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Se tanguia un taragot...

Satul Panade, comuna Sancel, judetul Alba, Romania, sambata, 27 februarie 2010.

Din inalturi, cerul plin de nori incruntati cernea o ploaie marunta, mocaneasca. Tanguindu-se, taragotul lui Vasalie Bucur chema spre bustul in bronz al carturarului Timotei Cipariu, din mijlocul satului Panade, pamantul-loc al ivirii invatatului ardelean in lume, "una din figurile proeminente ale filologiei romane", cum il definea profesorul Stefan Manciulea, in "Luceafarul" nr.3, anul 1, din iunie 1941, la rubrica "Texte si scrisori". Referindu-se la "Cateva scrisori ale lui A. Treboniu Laurian catre T. Cipariu", comunicate de regretatul profesor universitar clujean, Stefan Manciulea (nume ducand cu gandul la acea "Granita de Vest", pentru care a platit scump in anii proletcultismului, ai "obsedantului deceniu" si ai "erei ticalosilor", foc devastator prin iarba vremii!), acesta se opreste la acel moment in care, trecand muntii, din cauza evenimentelor, a involburarilor de la 1848-1849, la plecarea din Sibiu, scria poezia "Esirea din patrie", pastrata intr-un caiet din manuscrisele lui, din care spicuim cateva versuri finale: "Rosul de foc spre cer arata/ Soartea cetatii neasteptata:/ Ramai tu sanatos, Sibiu,/ In foc si-n prada vor sa-mi piara/ Ce-mi mai ramase in asta tara./ O, inapoi cand o sa mai viu?!" La 8 august 1849, A. Treboniu Laurian ii trimite, de la Viena, capitala imparatiei, o scrisoare, "prin negutatorul Klar", in care descrie intrigile "tesute in contra romanilor", "dara, glorie Domnului, ca le-am cam spart" si "sa speram ca scapam cu totul de suprematia strainilor".

Intr-un moment coborand, parca, din viziunile lirice ale lui Aron Cotrus, in care "peste prapastii de potrivnicie" ne privesc, pandindu-ne, neprietenii din interior si din exterior, visand caderea portilor, daca ar adormi strajile. Presiunile asupra noastra se multiplica. Poate ca tocmai acel moment al "adormirii" strajilor l-ar dori - si azi! - urmasii invingatorilor vremelnici, care mereu ne-au scris pagina istoriei cu cerneala lor, ba rosie, ba verde, ba neagra. Asta ar dori ei si intr-un judet privilegiat, Alba, care are norocul de a nu fi, zi de zi, in gat cu gheara celor care, printr-un atentat la integritatea statului, vor federalizarea Romaniei, cea de-a doua limba oficiala, o autonomie teritoriala, pe criterii etnice, a unui Tinut Secuiesc.

Intalnirea de la Panade, la implinirea celor 205 ani de la nasterea carturarului, sarbatorit prin inspiratul "Medalion literar", avandu-i organizatori pe Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman - ASTRA (Despartamantul "Timotei Cipariu" Blaj, condus de "argintul viu", neastamparat, doamna profesoara Silvia Pop, sprijinita de profesorul Ioan Pop), Primaria din Sancel (primar - Ilie Fratila), ASTRA Panade (presedinte Maria Zeres), s-a bucurat de momente inaltatoare. Scoala cu clasele I-IV, care ne-a gazduit, comunicarile si interventiile prof. Silvia Pop, prof. univ. dr. Ion Buzasi (o aducere aminte - Remember - la implinirea a 10 ani de la trecerea la Domnul a poetului Negoita Irimie), prof. univ. dr. Cornel Tatai Balta, prof. Ioan Popa, prof. Ana Hinescu, invitatii, aducand mesaje si saluturi - Lazar Ladariu si Nicolae Baciut (din partea Despartamantului Central Judetean Mures al ASTREI, care au sustinut si momentele poetice, vorbind si despre creatia lui Grigore Vieru), prof. Irimie Nita - au avut un mesaj clar. Nu dihonia, nu "blestemul dezunirii", nu dezbinarea, de multe ori strecurate intre noi, sa ne guverneze pe romanii ardeleni, ci UNITATEA! O unitate si solidaritate aflate - cum spunea, candva, si Ioan Lupas - sub imperativele limbii, mosiei si legii stramosesti (Biserica Neamului, "Mama noastra, a tuturor" - in viziune eminesciana). Pentru ca limba, portul, obiceiurile si credinta sunt sub veghea dainuirii vesnice, pentru ca "Ne-a fost Cel Sfant tariei Si-n veci o sa ne fie!").

In aceste momente ale Ardealului - asa cum spuneam, cu ceva vreme in urma, si la intalnirile de la Toplita, apoi la Manastirea Doamnei de la Moglanesti, cu IPS Ioan Selejan, Arhiepiscop de Harghita si Covasna - este nevoie ca noi, romanii, sa dovedim ca nu trebuie sa asteptam alte furtuni, pentru a dovedi ca suntem "o singura vointa", ca, oricat de important ar fi fiecare deget al unei maini, ele pot fi puternice doar adunate intr-un singur pumn. Mai ales atunci cand obraznicia si "a-nstrainarii spornica omida" se zbat pentru "a-si spinteca, iarasi, rosu vad", cu lacomie de lacuste rarindu-ne frunzarul, furandu-ne, din 1990 incoace, din codri si mosie. "In tara cu tribuni si stei", rasunand din "tulnice de molid" - cum spunea poetul Petre Bucsa intr-un poem de prin anii ’40 - veghea noastra trebuie sa fie neintrerupta. O cere, cum se exprima Nicolae Iorga, "Ardealul activitatii fecunde", Ardealul urmasilor celor carora mereu li se canta numai "in cetera de durere si tristete", supusi, prin vreme, la "ciopor si cazne". Unii poate ar dori, din nou, intoarse acele vremi! Acolo, la Panade, satucul care i-a dat, si pe Ion, Alexandru si Traian Brad, langa statuia in bronz a carturarului Cipariu, privind spre dealurile din apropiere, in spate cu ecoul clinchetind al linei curgeri a Tarnavei, sub cernerea marunta a iernii plecand, ascultam acea tanguire a taragotului. In timpul Te Deum-ului, oficiat de preacucernicul parinte greco-catolic Irinel Maier, simteam, venind dinspre Apuseni, din varfurile muntilor Tarii de piatra si de cremene, coborand din "puterea noptilor pustii", duios, fluierul Iancului. L-am ascultat pe rapsodul popular Gheorghe Zeres, imbracat in costumul popular al locului, recitand, cu patima, versurile "poetului patimirii noastre" - Octavian Goga. Cu interes deosebit am urmarit momentul artistic oferit de elevii claselor I-IV (indrumati de doamna invatatoare Oana Barbat), marturisirile doamnei Marioara Orian, sora poetilor Ion si Alexandru Brad, corul femeilor indrumate de preotul ortodox Daniel Coman.

"In tara mea de aur si de piatra", in care, iata, prin zig-zagurile politicii romanesti, de care profita, deopotriva, toti smecherii, traseistii, neprietenii, panglicarii, pungasii, nechematii, din nou, "nevoile si caznele ne latra". Tocmai de aceea, oamenii Panadelui, toti cei prezenti acolo, sambata, 27 februarie 2010, acum, cand se arata, din pacate, pe scena politica, "semnele unor grele batalii" - cum spunea candva poetul Mihai Beniuc -, cand fiinta nealterata a Neamului priveste spre "acvila romana pe stancile Carpatilor", au avut un mesaj clar: nu retragerea in trecut, ci lupta in prezent! Pentru ca noi nu ne-am numit si n-am fost niciodata altceva, in istorie, decat romani! Asta am dovedit toti cei prezenti la Panade, cinstindu-l pe Timotei Cipariu (filolog, lingvist, membru al Academiei, participant la Revolutia de la 1848-1849 din Transilvania, presedinte al ASTREI), care a pus bazele gramaticii istorice a limbii romane. Cinstire carturarului si locului care l-a dat culturii romanesti! Respect nemarginit fata de pagina ingalbenita a istoriei. Pentru ca - spunea Iorga - cine isi uita istoria merita s-o retraiasca! Sau: "Cine uita nu merita!". Totul, intr-o "mandra si ne-nfranta Transilvanie!". O "Transilvanie romaneasca, eterna si nedespartita!". Asta vor ardelenii! Si asta dovedesc!

LAZAR LADARIU

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page