SCHIMBAREA DATEI SFINTELOR PASTI ESTE ÎMPOTRIVA LEGILOR DIVINE

de Preot Aurel Sas,
Iconom Stavrofor

„Apoi a grait Domnul cu Moise si Aaron in pamantul Egiptului si le-a zis: Luna aceasta sa va fie inceputul lunilor, sa va fie intaia intre lunile anului. Vorbeste deci la toata obstea fiilor lui Israel… In luna a zecea a lunii acesteia sa-si ia fiecare din capii de familie un miel…” (Iesire 12: 1-3)
„Si cand va vor intreba copiii vostri: Ce inseamna randuiala aceasta? Sa le spuneti: Aceasta este jertfa ce o aducem de Pasti Domnului…” (Iesire 12: 26-27)
„In vremea aceea a grait Domnul cu Moise in pustiul Sinai, in anul al doilea dupa iesirea din Egipt, in luna intai, si a zis:  Spune fiilor lui Israel sa faca Pastile la vremea randuita pentru ele:
Si a spus Moise fiilor lui Israel sa faca Pastile: Si au facut ei Pastile in luna intai, in ziua a paisprezecea, spre seara, in pustiul Sinai; cum poruncise Domnul lui Moise asa au facut fiii lui Israel.” (Numeri 9:1-5)
„…. caci Pastile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi.” (1 Cor. 5:7)

Sfintele Scripturi de mai sus, din Vechiul Testament, prezinta Legile lui Dumnezeu date prin Moise poporului Israel, cu privire la sarbatorirea Pastilor Domnului (Iesire 12:26-27). Cu prilejul acesta sacru fiecare familie din poporul lui Israel trebuia sa junghie un miel de un an (Iesire 12:4-5), sa-l pregateasca si sa-l manance tot, caci simbolizeaza Pastile Domnului (Iesire 12:11). Iar aceasta sarbatoare a Domnului s-o tina din neam in neam ca o randuiala vesnica (Iesire 12:14). Dumnezeu a zis lui Moise sa spuna poporului si timpul cand sa tina sarbatoarea Pastilor Domnului cu mielul Pascal. Acest timp sa fie in prima luna a anului, Nisan, cu luna plina, in ziua a patrusprezecea, catre seara, cand sa junghie mielul (Iesire 12:6). Aceasta prima luna din an, la poporul Israel, este luna Nisan, corespunzand la noi cu luna Aprilie.
Aceasta sarbatoare a Pastilor Domnului reprezenta la poporul lui Israel eliberarea din robia Egiptului dupa patrusute treizeci de ani (Iesire 12:40-42), sub conducerea lui Moise. Poporul lui Israel a tinut cu sfintenie si strictete Pastile Domnului cu junghierea mielului si in pustia Sinai (Numeri 9:1-5), in prima luna a anului, luna Nisan 14, tinand-o pana in zilele noastre. Astfel, aflam ca Anul Nou la evrei incepe primavara, odata cu luna Nisan (Aprilie). Aceasta randuiala a Pastilor iudaice au fost tinute de popor si in timpul Mantuitorului Hristos. Fiecare familie lua un miel si mergea la Templu pentru ca preotii sa-l sfinteasca dupa randuiala de slujba si apoi sa serveasca din el familia seara dupa apusul soarelui. La Cina cea de Taina, Domnul Hristos a servit cu apostolii mai intai Pastile iudaic si numai dupa aceea a trecut la instituirea Pastilor noi, la instituirea Sfintei Liturghii, cu noul Miel pascal, cand a zis ucenicilor: „Luati, mancati, acesta este trupul Meu si Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor.” (Matei 26:26-28)

Mielul pascal la Sfintelor Pasti in Noul Testament
„…. caci Pastile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Cor 5:7). Aceasta Scriptura ne descopera ca in Noul Testament „Pastile nostru este Hristos”, pentru ca El, „Mielul lui Dumnezeu”, pentru Pastile noi, care a venit „sa ridice pacatul lumii” „S-a jertfit pentru noi” (1 Cor. 5:7). Mielul din Vechiul Testament, pe care trebuia sa-l junghie poporul Israel de Pasti, simboliza pe „Mielul lui Dumnezeu”, Iisus Hristos, care va veni si se va jertfi pe Sine pentru eliberarea intregului neam omenesc din robia pacatului si a mortii, nu numai un singur popor. Iata cum Il prezinta Sf. Ioan Botezatorul pe Domnul Iisus: „A doua zi a vazut Ioan pe Iisus venind catre el si a zis: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii.” (Ioan 1:29)
    Astfel, Domnul Iisus Hristos, ca „Miel al lui Dumnezeu”, „Cel ce ridica pacatul lumii” S-a jertfit pe Crucea Golgotei pentru eliberarea din robia pacatului a omenirii intregi si restaurarea universului si a Inviat a treia zi dupa Scripturi (1 Cor. 15:4). Odata cu Invierea din morti a Domnului crestinatatea a inceput sa sarbatoreasca noile Pasti, dupa Scriptura care zice: „….caci Pastile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (1 Cor. 5:7) si a Inviat a treia zi dupa Scripturi (1 Cor. 15:4) si a daruit viata lumii Sale, pentru ca Domnul Dumnezeul si Mantuitorul Iisus Hristos este: „Invierea si viata”.  (Ioan 11:25)

Data sarbatorii Sfintelor Pasti in Noul Testament
    La stabilirea datei Sfintelor Pasti, dupa Legile Divine din Scripturile prezentate la inceput, trebuie tinut cont de:

     1) data din Scripturile Vechiului Testament, stabilita de Dumnezeu prin Moise, pentru data sarbatoririi Sf. Pasti (Iesire 12:1-3, Iesire 12:26-27 si Numeri 9:1-5);

 2) data cand Iisus Hristos a fost jertfit prin rastignire si a murit ca om pe Crucea Golgotei;

3) luna plina, ca luminator al noptii, si de soare, ca luminator al zilei;

4) data sarbatoririi Sf. Pasti hotarata de Sf. Parinti la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325 d.Hr., unde au fost prezenti 318 reprezentanti ai Bisericii;

5) si de Calendarul Iulian.

Aceste considerente de oranduire divina scrise mai sus, pentru data sarbatoririi Sf. Pasti, au fost prezentate de Preot prof. dr. Vasile Gheorghiu in raportul sau din 5 Mai, 1931, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Miron Cristea, pentru a fi prezentat Sf. Sinod al BOR. Parintele prof. dr. Vasile Gheorghiu, de la Facultatea de Teologie din Cernauti, a prezentat acel raport in urma solicitarii Patriarhului Miron Cristea de atunci, pentru ca se ivise din partea Ligii Natiunilor ideea de a schimba data sarbatoririi Sf. Pasti la o data fixa din luna Aprilie, pentru interese economice, financiare etc.
Raportul Parintelui profesor Gheorghiu a fost o expertiza de mare valoare facuta pentru Sf. Sinod al BOR de atunci. Sf. Sinod al Bisericii a luat in considerare raportul documentat si aprofundat al Preotului profesor dr. Vasile Gheorghiu si astfel data sarbatoririi Sf. Pasti nu s-a schimbat, cum nu s-a schimbat nici in celelalte Biserici ortodoxe din lume.

Prezentarea si documentarea pe rand a considerentelor pentru data sarbatoririi Sf. Pasti
1)    Data din Scripturile Vechiului Testament data de Dumnezeu lui Moise pentru data sarbatoririi Sf. Pasti  (Iesire 12:1-3, Iesire 12:26-27 si Numeri 9:1-5).  
    Dupa cum am prezentat la inceput, poporul evreu sarbatorea Pastile dupa randuiala divina (cf. Scripturilor Iesire 12:1-3, Iesire 12:26-27 si Numeri 9:1-5) in seara zilei de 14 spre 15 a lunii Nissan, Aprilie, care era si prima luna a anului, primavara, dupa cum le-a spus Dumnezeu prin Moise.   
Iata, o explicare mai detailata a Pr. prof dr. Vasile Gheorghiu din Raportul din 5 Mai, 1931, catre Sf. Sinod al BOR: „Primavara astronomica incepe cu ziua echinoctiului de primavara, adica atunci cand ziua este egala cu noaptea. Rezulta, deci, ca prima luna a anului trebuie sa fi inceput si la iudeii vechi cam in apropierea echinoctiului de primavara. Lunile la iudei incepeau cu seara zilei aceleia, in care se observa pentru prima data secera lunii noi (craiul nou) pe orizontul cerului de la apus. Dupa o evolutiune de 14 zile luna pe cer devine luna plina. Discul ei rotund se vede in intregime. Pastile iudeilor se serbau, asadar, intotdeauna, in ziua de luna plina sau prima luna plina, care urma dupa echinoctiul de primavara. (…)
Rostul acestei serbari era, ca poporul sa-si aminteasca pururi de eliberarea sa din sclavia Egiptului de catre Dumnezeu prin Moise. Pastile iudeilor se serbau, asadar, intotdeauna, in ziua de luna plina sau prima luna plina, care urma dupa echinoctiul de primavara. Aceasta practica a iudeilor bazeaza pe oranduire divina”.
2)    Data cand Iisus Hristos a fost jertfit prin rastignire si a murit ca om pe Crucea Golgotei;
Prezint si la acest punct explicatia Pr. prof dr. Vasile Gheorghiu, din Raportul de mai sus: „Domnul a murit in ziua de Pasti a iudeilor si anume in acel an (30 d.Hr.), cand ziua de Pasti era o zi de vineri. A treia zi, intr-o zi de Duminica, Domnul a inviat din morti, dandu-ne prin aceasta Inviere a Sa dovada ca Si-a desavarsit opera Sa de mantuire. Pastile crestine ne amintesc noua, asadar, nu atat de ziua mortii, cat mai vartos de ziua Invierii Domnului din morti. De aceea Biserica crestina a serbat din tot inceputul, copiind exact chiar ziua, luna si anul, ziua anuala a Invierii Domnului in prima duminica, care urmeaza dupa luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Cu acestea ziua Invierii Domnului este pentru totdeauna strans legata de stravechea institutie a impartirei zilelor de peste an in saptamani de cate 7 zile. (…)
Intrucat serbarea Pastilor iudaice in ziua de luna plina a primei luni de primavara, este, de fapt, oranduire divina si intrucat si Domnul a binevoit a-Si desavarsi chiar cu ocazia sarbatorii de Pasti a iudeilor, in prima zi de duminica, opera Sa mare de mantuire. Domnul nostru Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi oamenii dintr-o sclavie mult mai grea. Domnul Iisus Hristos ne-a eliberat nu numai trupeste, ci si sufleteste din sclavia mult mai grea a pacatelor noastre prin jertfa mortii Sale de pe cruce.”

Va urma