La incheierea celui de-al patrulea mandat de rector al Universitatii Babes-Bolyai sunt multe de spus, dar, totusi, putine.
*
Intre timp, s-au publicat articole si volume in strainatate si in tara (amintesc aici doar Andrei Marga, Profilul si reforma Universitatii clujene, Presa Universitara Clujeana, 2011; Andrei Marga, Dupa cincisprezece ani. Fifteen Years After (1993-2004 si 2008-2012), Presa Universitara Clujeana, 2011), incat faptele, insumate, sunt la indemana oricarui interesat. La orice comparatie, pe indicatorii precisi, se poate spune, fara putinta de tagada, ca s-a produs dezvoltarea cea mai ampla si mai profunda de pana azi in istoria clujeana. Facultatile, specializarile, catedrele, colegiile (extensiunile) confera astazi Universitatii clujene comprehensivitatea maxima la Carpati. S-au atins cele mai graitoare dimensiuni ale institutiei. Toti indicatorii de dezvoltare sunt perceptibili si orice om de buna-credinta ii poate constata.
Dezvoltarea s-a facut in 1993-2012, mai cu seama pe baza deciziilor, initiativelor si eforturilor proprii ale comunitatii Universitatii Babes-Bolyai, uneori in pofida guvernelor diletante care s-au aflat la putere. Cei care au pus umarul la aceasta dezvoltare - ca prorectori, decani, cancelari, prodecani, directori, prefecti ai studentilor - isi regasesc numele in analele institutiei (vezi si Andrei Marga, Dupa cincisprezece ani. Fifteen Years After (1993-2004 si 2008-2012), Presa Universitara Clujeana, 2011), pe buna dreptate. S-au aplicat regulile de autonomie universitara avansata (astazi denumita "guvernanta"), care a asigurat spatiu de decizie si raspunderea aferenta, inclusiv financiara, fiecarei catedre, facultati, linii de studii, extensiuni (colegii). Evolutia fiecarei unitati a fost in mainile celor care au compus-o.
Legalitatea a fost respectata strict, incat administratia Universitatii Babes-Bolyai nu a fost nici un moment obiectul vreunei acuzatii intemeiate. Orice control a dat rezultate pozitive. Exercitiul financiar a fost corect si nimeni nu a putut sa reclame, in cunostinta de cauza si precis, vreo neregula.
Orice membru al comunitatii academice a putut sa se exprime cum doreste, iar punctul sau de vedere a fost considerat. Nu s-a inregistrat vreo reclamatie privind limitari, in aceasta privinta. Toate deciziile s-au luat, in acord cu legislatia, in organismele de conducere (colegiu, consiliul de administratie, Senat). Nu a existat decizie fara aprobarea acestora. Orice hotarare a fost publicata in prealabil, in scris, ca proiect, incat s-a votat in cunostinta de cauza.
Perioada considerata a fost una de intensa inovatie institutionala (vezi Anca Kiss, Eunicia Maria Trif, ed., Anii inovatiei institutionale, Presa Universitara Clujeana, 2011). S-a infaptuit reforma de tranzitie, pentru ca, apoi, Universitatea sa fie angajata in reforma de compatibilizare si sa se incerce deschiderea reformei de infruntare a globalizarii.
Perioada mentionata a fost perioada celei mai puternice dezvoltari a infrastructurii Universitatii Babes-Bolyai (vezi Anca Kiss, Eunicia Maria Trif, ed., Anii inovatiei institutionale, Presa Universitara Clujeana, 2011; Viorica Barsan, coord., Infrastructura Universitatii Babes-Bolyai 2012, 2012). Institutia are acum echiparea - inclusiv a laboratoarelor - care o face efectiv competitiva international.
Veniturile personalului au crescut continuu (pana la gresita taiere de salarii, de catre guvern, din 2010), in functie de atragerea de studenti si de cercetarea stiintifica din catedre si facultati. S-a atins cel mai ridicat nivel al veniturilor din perioada postbelica. Angajatii au fost incurajati si sustinuti sa obtina venituri pe cai legale si pe baza de realizari efective, la distanta de fraudarile ce s-au petrecut in societate. Fiecare persoana a avut la dispozitie cadrul care i-a permis sa obtina venituri conform meritelor. Fiecare si-a putut concretiza initiativele si priceperea. Transparenta, preocuparea administrativa si deschiderea spre initiative au caracterizat - asa cum remarca evaluarile internationale - institutia in perioada mentionata (vezi Roxana Maria Gaz, Anca Kiss, Eunicia Maria Trif, ed., Evaluari ale actiunii Universitatii Babes-Bolyai (1993-2012), Presa Universitara Clujeana, 2012). Nu a fost vreo initiativa pozitiva respinsa.
In 1995, Universitatea Babes-Bolyai a trecut, prin noua Carta, in organizarea multiculturala, cu baza plurilinguala. Romanii, maghiarii, germanii, evreii, alte comunitati si culturi au ajuns la reprezentare optima in cea mai imlyai a fost recunoscuta drept universitatea europeana cu cea mai complexa structura teologica si ca exponenta concludenta noii interactiuni a cunoasterii si valorilor in conditiile modernitatii.
In administratia si conducerea Universitatii Babes-Bolyai, in perioada 1993-2012 s-a aplicat o viziune coerenta si o conceptie moderna, care a fructificat traditia universitara clujeana in termenii actualitatii din Europa si SUA. Rectorul si ceilalti colegi au examinat si au conceptualizat situatia si nevoile de modernizare si au fost recunoscuti international in acest efort (vezi, intre altele, Andrei Marga, University Reform Today, Presa Universitara Clujeana, 2005; Andrei Marga, Challenges, Values and Vision. The University of the 21st Century, Cluj University Press, 2011). Prima conferinta continentala a universitatilor in Europa Rasariteana a avut loc la Universitatea Babes-Bolyai (in 2003), organismele universitare europene s-au reunit, in premiera, aici. Cele mai inalte vizite din istoria clujeana a secolului XX au avut loc aici. Sunt doar cateva dintre indiciile recunoasterii Universitatii Babes-Bolyai in lume.
In 2009, Romania a intrat in cea mai grava criza a istoriei ei moderne - o criza mai cu seama indigena, ca origine, o criza multipla: financiara, sociala, de calificare a decidentilor, de idei, de motivatie. S-a accentuat o confuzie endemica a valorilor, care se simte deja in universitati. Clameaza, de pilda, respectarea regulilor unii dintre cei care au abuzat de democratie, unii dintre cei patati se asaza in "fruntea" luptei cu coruptia, pretind acuratete persoane care au incalcat reguli, vorbesc de cercetare stiintifica unii dintre cei care o inteleg anevoios. si aceasta noua editie a confuziei valorilor din Romania va trece, insa, ca si altele asemenea, din trecut, iar valoarea profesionala si civica a profesorului se va restabili, cu siguranta, spre binele institutiei.
Cred ca, in continuare, trebuie sa ne stea in memorie ceea ce istoricii (vezi Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1050, Humanitas, 2011) ne-au spus despre erorile tropismului spre adaptare al universitarilor romani si, mai ales, ceea ce Seton-Watson a afirmat, in Eastern Europe between the wars, 1918-1941 (1945): "Toate trasaturile mentionate... - mizeria taranilor, brutalitatea birocratica, educatie falsa si o clasa privilegiata careia ii lipseste orice simt al responsabilitatii sociale, ai carei cei mai brilianti membri au fost gata sa-si tradeze de la o zi la alta principiile in schimbul the spoils of office and the royal smile - au existat in Romania in grad proeminent. Democratia nu poate inflori in astfel de atmosfera... Procesul decaderii a mers in Romania mai departe decat in alte tari ale Europei rasaritene". Stam astazi altfel?
In toti anii, din 1993 pana in 2012, rectoratul Universitatii Babes-Bolyai a fost o voce clara, argumentativa si respectata inauntrul institutiei si in afara ei, in tara si in strainatate. "Raul prevaleaza atunci cand oamenii pregatiti nu fac nimic" - spune un proverb englez. Ne-am asumat sa spunem lucrurilor pe nume, sa promovam institutia, sa sprijinim fortele reformelor chibzuite si ale modernizarii din societate si sa dezaprobam frauda, abuzul, impostura, incompetenta, nedreptatea ce s-au raspandit in jur (cel mai recent in Nicolae Paun, Eunicia Maria Trif, ed., O lege eronata, Presa Universitara Clujeana, 2011). Ramane mereu o datorie a intelectualilor demni de nume sa intervina in dezbaterea publica. Raman mereu o caracteristica a intelectualului care se respecta demnitatea si simtul onoarei, in pofida tentatiei si presiunilor la fraudare si descurcare, la oportunism si supusenie. Uneori marimea fortelor destructive din societatea noastra pare sa covarseasca demnitatea si onoarea. Ne-am pastrat si ne pastram increderea ca, pana la urma, adevarul si valorile simple ale vietii (cultivarea onestitatii, bunul simt, orgoliul performantei reale, empatia etc.) se impun si am actionat inflexibil in sensul lor. Faptele oricui si deciziile noastre, in consecinta, ca administratie, sunt consemnate in documente (intre care Buletinul Informativ publicat din 1993 pana in 2012), incat pot fi oricand examinate si verificate. Unii - putini, desigur, care au fost opriti sa comita abuzuri, sa-si favorizeze apropiatii, sa foloseasca necuvenit textele altora, sau a caror impostura a fost semnalata - reactioneaza acum in fel si chip. Ne pastram convingerea ca, in cele din urma, faptele nu pot fi ascunse si ca fiecare va fi adus pana la urma la ratiune de forta adevarului.
Inchei exprimand gratitudine Facultatii de Istorie si Filosofie, de unde au luat startul mandatele amintite (la care s-a adaugat mandatul lui Nicolae Bocsan), asadar, la origine, cinci mandate de rector. Le multumesc din toata inima colegilor care m-au insotit pe aceasta ruta, personalului administrativ, intregii comunitati a Universitatii Babes-Bolyai!