Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Actiuni ale serviciilor de spionaj maghiare in spatiul romanesc (VII)

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, intrata si ea in sfera de dominatie comunista, Ungaria s-a vazut confruntata cu o noua realitate ce impunea o noua politica si in domeniul informatiilor. Sub directa indrumare a NKVD, nou createle organe de informatii maghiare si-au moderat pentru un timp actiunile de spionaj impotriva Romaniei. Insa nu s-a renuntat definitiv la acestea. Actiunile ce au fost desfasurate ulterior acestui moment, au fost insa mult mai atent concepute, desfasurate si disimulate, mai ales ca, tot ceea ce se intampla in aceasta sfera a informatiilor era foarte atent monitorizat de consilierii sovietici prezenti in Ungaria pana in deceniul sapte al secolului XX. De altfel, in foarte multe situatii, NKVD a cunoscut aceste actiuni, insa nu a intervenit pentru ca era direct interesat de mentinerea unei situatii de „conflict inghetat" intre Romania si Ungaria. Binenteles, ca in propriul beneficiu, fapt mai mult decat evident in timpul regimului Mihail Gorbaciov.

Patru variante pentru Transilvania

Tratatul ce urma sa se incheie in cadrul Conferintei de la Paris (1946), avea in vedere principiile cuprinse in documentele incheiate cu Romania in septembrie 1944, respectiv cu Ungaria in ianuarie 1945. Invocand diverse pretexte, partea maghiara a incercat sa deplaseze cat mai spre est granita comuna cu Romania. Gyõngyõsi Janos, ministrul maghiar de Externe, avea dealtfel pregatite patru variante pentru Conferinta de la Paris. O prima varianta avea in vedere crearea unei Transilvanii independente. O alta, propunea legarea la Ungaria, printr-un coridor, a zonei secuiesti din interiorul arcului carpatic. O a treia varianta, a fost cea de anexare la Ungaria a unui teritoriu din vestul Romaniei - circa 22.055 km2 - ce cuprindea mai multe judete din aceasta parte a statului roman (pentru recuperarea a circa 500.000 de etnici maghiari, urmau practic sa intre sub dominatie maghiara peste 900.000 de etnici romani). In fine, cea de-a patra varianta propunea organizarea unui refendum privind viitorul Transilvaniei. Niciuna din aceste variante, nu a fost luata in consideratie pentru simplul motiv ca nu tinea seama de realitatile etnice si istorice din Transilvania. In plus, Ungaria nu era in situatia de a pune conditii, avand in vedere atat atitudinea ei din timpul razboiului, cat si politica promovata fata de evrei.

Spionaj, diversiune si propaganda antiromaneasca

Desi se aflau intr-o situatie cat se poate de ingrata dupa razboi - lipsuri materiale, nesiguranta locului de munca pentru propriile cadre, viitor politic incert - organele de informatii si siguranta romanesti au reusit sa depisteze si sa probeze mai multe actiuni ale spionajului maghiar care erau indreptate impotriva Romaniei. Numai in perioada 1945 – 1948, au fost depistate 17 organizatii subversive care actionau pe teritoriul statului roman si care, sub o forma sau alta, erau legate de Budapesta. Printre cele mai active s-au dovedit a fi „Miscarea de Rezistenta", „Hungarista", „Asociatia anticomunista de tineret", „Brigada Fulger", etc. Atitudinea suspect de toleranta a nou createlor organe de informatii comuniste maghiare, s-a observat si in cazul generalului Dalnoki Veress, fost comandant horthyst al Corpului de Armata maghiar dislocat la Cluj dupa Diktatul de la Viena din august 1940. Acesta a creat un centru subversiv la Budapesta ce intretinea legaturi permanente cu elemente revizioniste din Transilvania, sustinand material operatiunile acestora. Actiunile lui Dalnoki Veress vizau atat obtinerea de informatii despre situatia minoritarilor maghiari, cat si raspandirea clandestina de material de propaganda cu caracter revizionist, avand drept scop slabirea increderii in capacitatea de organizare si administrare a autoritatilor romanesti reinstalate in teritoriul cedat. Totodata, la sugestia discreta a Budapestei, o serie de elemente ultranationaliste din Transilvania au primit indicatia de a intra in MADOSZ, militand astfel legal, dar sub faldurile unei noi ideologii care le permitea insa, disimulat, sa promoveze vechile teze iredentiste. In acelasi timp, contele Teleki Adam a pus bazele „Partidului Popular Maghiar".

(Urmare in numarul viitor)

Nicolae Balint

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page