Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Confuzii si solutii care distrug



Stabilirea unei noi administratii academice este un moment firesc de reflectie, schimbari de optica, reconsiderari, oriunde in lume.
Din pacate, pentru universitatile din tara, acest moment intervine in perioada celei mai grave crize din istoria moderna a Romaniei, pe fondul colapsului administratiei centrale si al degradarii institutionale, civice si morale. In particular, situatia aduce ingrijorari pentru Universitatea Babes-Bolyai - nu numai cea mai mare si mai complexa universitate din tara, dar si prima universitate din tara aflata in pragul Shanghai 500, cu raspunderi cunoscute pentru reprezentarea culturilor romana, maghiara, germana si a diverselor colegii (extensiuni) din teritoriu. Ca Rector al acestei institutii in cincisprezece din ultimii nouasprezece ani, am raspunderea sa atrag atentia asupra unor solutii si confuzii care distrug institutia.
Tendintele pe care le semnalez, succint deocamdata, rezulta din Legea educatiei din 2011, care elimina, direct sau prin implicatie, intelectualii profilati si profesorii responsabili din competitia pentru functiile de raspundere, precum rector, prorector, decan. Nu evoc acum numeroase nume din Universitatea Babes-Bolyai care se califica, prin prestigiu, pricepere manageriala, tinuta civica si morala pentru aceste functii, dar care sunt scoase din discutie. Are oare Romania interesul sa isi coboare nivelul vietii universitare? Sunt dator sa amintesc ca - prin lege si prin reglementarile ce adesea exced legea, ale Ministerului Educatiei - vin pe scena persoane care au fost dovedite in incercari de frauda, care au dus acasa programe sau au incercat sa plaseze aparatura scumpa in familie, persoane care au fost instrumentate de firme sau servicii oculte de diferite proveniente. Vin pe scena persoane vizibil nepregatite pentru aceste functii, care-si cauta alte suporturi.
Se poate observa usor, de catre cititorul competent, ca programele acelor persoane sunt pline de confuzii conceptuale. Se confunda, de pilda, universitatea cu o alianta civica, se confunda contributia stiintifica cu publicarea de articole, se confunda informatia de mult consacrata cu cultura institutionala, se confunda opinii neinformate cu libertatea de gandire, se confunda exprimarea civica cu politizarea. Se comit confuzii multiple, iar incoerenta este abundenta in programele candidatilor. Unul dintre programe abunda in superlative despre situatia actuala a Universitatii Babes-Bolyai - "cea mai importanta si complexa institutie de invatamant superior din Romania", "model traditional si structura inovativa in acelasi timp", "cea mai mare institutie de invatamant superior din Romania, adevarata emblema a Clujului si a tarii", "largi palete de unitati proprii" in cercetarea stiintifica, "plasarea in Top 12", "baza materiala extinsa si diversificata" - pentru ca apoi sa propuna tot felul de "initiative" de mult realizate in institutie.
Solutiile care rezulta deja din Legea educatiei duc, la randul lor, la distrugerea structurii Universitatii Babes-Bolyai. Sa iau doar doua exemple.
Prin prevederile legii se aplica vot universal pentru orice alegere in consiliile profesorale si Senat. Universitatea Babes-Bolyai nu putea fi organizata ca universitate multiculturala fara intelegerea romano-maghiara-germana din 1995, sprijinita de toate fortele politice. Conform acestei intelegeri, fiecare comunitate (romana, maghiara, germana) isi alege propriii reprezentanti. A fost un vechi deziderat transilvanean al romanilor, maghiarilor, germanilor. Legea educatiei din 2011 impiedica organizarea de mai sus si face, practic, imposibila functionarea Universitatii Babes-Bolyai, in continuare, ca universitate multiculturala, intrucat lasa la voia intamplarii reprezentarea fiecarei comunitati.
Prin aplicarea de catre Ministerul Educatiei a legii din 2011, colegiile universitare, infiintate de Universitatea Babes-Bolyai dupa 1997 (la Sfantu Gheorghe, Satu Mare, Sighetu Marmatiei, Zalau etc.), nu numai ca devin "extensiuni" (ceea ce le reduce importanta), dar sunt socotite parti de departamente. Se distruge astfel autonomia fireasca a acestor unitati si sansa ca ele sa fie relevante pentru cultura si dezvoltarea locala. "Extensiunile" nu mai au sanse de a dispune de directiune proprie si de reprezentare in consilii profesorale si in Senatul Universitatii Babes-Bolyai, intrucat reprezentarea lor in aceste organisme de decizie devine aleatorie.
Dincoace de acestea, prin masurile autoritatilor centrale, se distruge autonomia universitara, Carta universitatii parasindu-si calitatea de expresie a gandirii comunitatii si devenind o copie a documentelor discutabile, de o gramatica indoielnica, ale ministerului. Nicaieri in Europa, Carta nu se schimba odata cu guvernarea. Iar in cazul Universitatii Babes-Bolyai, Carta (1995, 2003) ramane incomparabil mai buna.


Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page