Corneliu LEU - SECOLUL SI DEMOCRATIA
Mariana Cristescu, Damen Passo Doble, Editura Nico, Târgu Mures, 2012

Brancusi ne subliniaza scriptura

VRAJITOAREA

 

Amintindu-ne de Vlahuta, putem spune "VRAJITOAREA sta cu regii lumii la masa". De la primul rege al lui Israel, Saul, care a mers la vrajitoarea din En-Dor, Deuteronom 18, 10 si pana la ultima secventa a istoriei omenesti surprinsa in Apocalipsa 18, 23 unde zice: "Toate neamurile au fost amagite de VRAJITOARIA ta", VRAJITORIA ni se arata "LA MARE CINSTE", o boala ce nu face deosebire de cultura, de civilizatie, de educatie, de bogat si sarac. Purtata in ghioace de grupurile nomade, unsa cu miruri in temple sau domnind langa constitutii in parlamente, ea este aceeasi, doar manifestata in alte forme si alte dimensiuni.

Acest lucru nu putea sa scape geniului Brancusi, de aceea iata-l exprimat clar in opera sa fara ascunzis de nume, fara a fi nevoie sa GHICESTI despre ce e vorba sau sa abandonezi intelesul din pricina de prea mult efort cerut, simplu, deschis, in prim plan, pe piedestal, expus pentru oricine, VRAJITOAREA.

Primul impact la privirea ei este SPERIEREA in fata nenaturalului. Despre Vrajitoarea din En-Dor la care a mers Saul, Scriptura zice ca "a scos un tipat mare". VRAJITOAREA lui Brancusi e si ea SPERIATA de ce vede, de consecinte, de calcarea pe un teritoriu interzis, de intrarea intr-o lume care nu e lumea ei. Nu e pace, nu e liniste, gestul bratelor ciunte automat ridicate, pozitia corpului mic in dimensiuni fata de capul mare cu vinovatie intr-un spasm de Avai, ce-am facut". Parca i-ar pare rau, dar e prea tarziu, parca ar vrea sa scape dar nu are unde, intunerec in jur, dar o fasie de lumina o descopera cazuta chiar pe ea. Crestatura de la baza lucrarii spune ca se va rupe de-acolo si va cadea intreaga in fata, ca o prabusire, dandu-si duhul neputincioasa de a se feri, cum pare ca incearca, fara putinta de a se mai ridica. Intr-o clipa si stabilirea vinovatiei si executarea pedepsei. Nici un amanunt nu lasa impresia ca ar mai fi scapare, pentru ca e vorba de o incalcare deliberata a constientei si constiintei "sa nu fie intre voi nimeni care sa practice VRAJITORIA" zice Scriptura si Brancusi e de acord cu aceasta.

Orice ghicitor, vrajitor, cititor in palma sau stele, paranormal, vorbitor cu mortii, orice ocultist, spiritist, etc. in fata acestei lucrari brancusiene trebuie sa se simta si rusinat si avertizat. Aceste practici de obicei sunt fatale din punct de vedere al neputintei iesirii din ele, de aceea prevenirea este regula de aur. Personal, cred ca luata in seama cum ar trebui, VRAJITOAREA lui Brancusi este un antidot excelent, mai ales pentru cei care vorbesc cu usurinta despre Scriptura. De cate ori este folosit in Scriptura acest cuvant? Va las pe dumneavoastra sa numarati. In orice caz, a spune ca Brancusi a fost un ateu, chiar si numai privind VRAJITOAREA, este total necinstit si o coborare a demnitatii noastre in fata acestui mai mare al neamului nostru.

In general, VRAJITORIA se datoreaza credintei nebiblice ca LUMEA MORTILOR este VIE. Un mare paradox. Bietii de noi, abia comunicam unii cu altii cat suntem vii si trecem nesabuit la COMUNICAREA cu CEI MORTI. MORTII sunt MORTI, caci daca ar fi vii nu le-am mai zice MORTI. Ceea ce se ARATA vrajitorului, este insusi DIAVOLUL in chipul prin care VRAJITORUL poate fi amagit si sa amageasca si pe altii.

VRAJITOAREA lui Brancusi este o puternica marturie a valabilitatii Scripturilor. Numai pe aceasta lucrare s-ar putea scrie volume intregi facandu-se referire la toata invatatura biblica in acest sens. Pana una alta insa, sa aruncam o privire asupra acestei opere, mostenire de suflet din partea acestui mare artist al nostru, cu multumire ca ne-a lasat-o.

 

Benone Burtescu

Bookmark and Share
Tipareste acest articol
O noua aparitie editoriala - Elena Chirita
STEFAN CUCU - „EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI”
Coperta Carte - Elena Chirita
Elena Chirita - Cum vorbim in public
Madalina Corina Diaconu
Madalina Corina Diaconu
Lazar Ladariu –„Secunda de pamânt”
HOLOCAUST. Destine la rascruce
Elena Chirita - POLITICA SI DIPLOMATIE - interviuri
Mariana Cristescu - Trandafirii desertului
Pentru Credinta, Neam si Tara de Lazar Ladariu si Mariana Cristescu
Locations of visitors to this page